Peste 37.000 de români au obținut cetățenia unui stat membru, în 2023, ceea ce plasează diaspora românească pe locul patru în topul străinilor care au devenit cetățeni ai unei alte țări din blocul comunitar, după sirieni (107.500 persoane, ceea ce reprezintă 10,2% din total), marocani (106.500, 10,1%), și albanezi (44.400, 4,2% din total).
Datele publicate de Eurostat confirmă că tot mai mulți români plecați la muncă sau la studii în statele occidentale optează pentru stabilirea definitvă în țările de rezidență.
Datele din 2023 sunt similare celor din 2022.
Țările unde românii au obținut cele mai multe cetățenii în 2023:
- Italia (38,7% din cei 37.200 de români)
- Germania (20,4%)
- Spania (13,2%)
Țările unde au primit cetățenie cele mai largi trei grupuri
Sirienii:
- Germania (70,2%)
- Țările de Jos (10,6%)
- Suedia (10,4%)
Marocanii:
- Spania (50,7%)
- Italia (26,2%)
- Franța (12,5%)
Albanezii:
- Italia (71,5%)
- Grecia (22,4%)
În afara românilor, alte două state membre au înregistrat ponderi ridicate de naturalizare în state UE:
- Polonia (13.900 persoane, sau 1,3%)
- Italia (10.200 persoane, sau 1,0%).
Spania și Italia au acordat cele mai multe cetățenii
În 2023, peste un milion de persoane au obținut cetățenia țării UE în care își au reședința obișnuită, ceea ce reprezintă o creștere de 6,1% față de 2022.
Dinamica este efectul unor creșteri în termeni absoluți în Spania (au obținut cetățenia acestei țări 58.600 de rezidenți mai mulți decât în 2022), urmată de Germania (33.200 mai mulți) și Belgia (6.700 mai mulți).
Cele mai mari scăderi în termeni absoluți comparativ cu 2022 au fost observate în Suedia (cu 24.400), urmată de Franța (cu 17.200) și Portugalia (cu 3.800).
Spania a acordat cele mai multe cetățenii, pentru 240.200 de persoane, ceea ce echivalează cu aproape 23% din totalul străinilor naturalizați în UE.
Pe locurile următoare se află Italia (213.600 persoane, sau 20,3% din total), Germania (199.800, adică 19,0%), Franța (97.300, sau 9,3%) și Suedia (67.800 persoane, 6,5% din totalul noilor cetățeni).
Raportat la populație, cel mai mare număr de cetățenii a fost acordat de Luxemburg (8,8 la 1.000 de persoane), urmat de Suedia (6,4 la 1.000), Spania (5,0), Belgia (4,7) și Italia (3,6).
Vârsta mediană a persoanelor care au dobândit cetățenia în 2023 cetățenia unui stat membru era de 31 de ani.
Țara UE cu cea mai scăzută vârstă mediană a fost Grecia – jumătate dintre noii săi cetățeni aveau mai puțin de 21 de ani.
Cea mai ridicată vârstă mediană a fost calculată în Croația – 40,4 ani.
Ungaria și Luxemburgul, singurele state membre în care numărul cetățeniilor acordate europenilor depășește numărul străinilor din afara UE naturalizați
Majoritatea (87,6%) persoanelor cărora li s-a acordat cetățenia UE în 2023 au fost anterior cetățeni ai unei țări din afara UE, doar 10,7% fiind rezidenți care s-au născut într-un alt stat membru.
În Ungaria și Luxemburg, majoritatea noilor cetățenii (64,4% și, respectiv, 60,6%) erau cetățeni ai unei alte țări din UE.
În Luxemburg, cetățenii portughezi au reprezentat cea mai mare pondere a noilor cetățeni (34,7%), urmați de cetățenii francezi (21,7%), belgieni (9,6%) și italieni (8,8%).
În Ungaria, majoritatea noilor cetățenii au fost români (72,0%), urmați de slovaci (19,9%).
(Citește și: România coboară de pe podiumul global al emigrației anuale și-i cedează locul Rusiei)
****
Urmărește-ne pe Google News
