România urmează să primească o plată parțială de aproximativ 1,3 miliarde euro din cererea de plată cu numărul 3 din PNRR, după ce Comisia a evaluat ca îndeplinite 68 din cele 74 de jaloane și reforme cuprinse în respectiva cerere, potrivit unui comunicat al Ministerului Investițiilor și Fondurilor Europene (MIPE).
În continuare, România are la dispoziție un termen de o lună pentru a transmite un răspuns oficial la scrisoarea Comisiei și un termen de șase luni pentru implementarea tuturor măsurilor necesare în vederea deblocării integrale a cererii de plată și îndeplinirea integrală a jaloanelor și țintelor din cererea de plată nr. 3. Miza sunt cele 700 de milioane de euro care întregesc valoarea netă a cererii de plată cu numărul trei, de 2,02 miliarde de euro.
MIPE subliniază că această etapă procedurală nu presupune pierderea fondurilor aferente cererii de plată nr. 3 – sumele rămân în continuare alocate României, iar România urmărește finalizarea completă a procesului de autorizare a plății.
Jaloanele privind guvernanța corporativă a întreprinderilor de stat și desemnarea conducerii AMEPIP ar urma să fie rezolvate curând
Cererea de plată cu nr. 3 din PNRR a fost blocată de modificarea cadrului legal privind pensiile speciale (jalonul 215), după cum urmează:
- Adoptarea Legii nr. 223/2015 care a adus modificări la pensiile militare de stat;
- Decizia Curții Constituționale privind dispozițiile art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, prin care a fost declarată neconstitutională impozitarea progresivă pentru anumite categorii de pensii speciale.
- Suma suspendată pe acest jalon este de 230 de milioane de euro.
„Ulterior Deciziei Curții Constituționale, Comisia Europeană a informat România că jalonul 215 nu mai poate fi considerat îndeplinit în mod satisfăcător, pe fondul problemelor de echitate în stabilirea anumitor categorii de pensii speciale în raport cu sistemul public general de pensii publice”, arată MIPE în comunicat.
MIPE adaugă că, pe lângă acesta, mai rămân în analiză și următoarele elemente: îmbunătățirea guvernanței corporative a companiilor energetice de stat (valoare sumă suspendată – aproximativ 300 milioane euro) și operaționalizarea politicilor de guvernanță corporativă pentru întreprinderile de stat și desemnarea unei conducerii la Agenția Națională de Monitorizare și Evaluare a Întreprinderilor Publice – AMEPIP (valoare sumă suspendată – aproximativ 400 milioane euro).
Măsurile luate de guvern pentru remedierea problemelor
Ministerul mai transmite că, în această perioadă, România a luat măsuri suplimentare în direcția remedierii mai multor deficiențe indicate de Comisia Europeană în cadrul procesului de analiză a cererii de plată nr. 3, după cum urmează:
- În ceea ce privește guvernanța corporativă în domeniul companiilor deținute de stat, au fost inițiate demersuri pentru reluarea procedurii de selecție a conducerii AMEPIP și actualizarea cadrului legal pentru facilitarea înlocuirii membrilor numiți în consiliile de administrație, în special pentru companiile din sectorul transporturi și energie;
- Modificarea regimului fiscal special aplicabil microîntreprinderilor, ca urmare a adoptării de către România a așa-numitei ordonanțe trenuleț (respectiv scăderea pragului de la 500.000 de euro la 250.000 de euro anul acesta și 100.000 de euro în 2026);
- Referitor la jalonul 215, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, împreună cu reprezentanții Băncii Mondiale, a identificat un mecanism nou, prin care să fie înlocuită supraimpozitarea progresivă a părții necontributive a pensiei, care să asigure același impact bugetar și care să respecte criteriile din PNRR privind principiile contributivității și echității. Aceste măsuri referitoare la jalonul 215 au contribuit la evitarea aplicării unei suspendări maxime aferentă neîndeplinirii acestei reforme.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene mai afirmă că rămâne pe deplin angajat să sprijine implementarea tuturor acțiunilor corective necesare pentru deblocarea completă a cererii de plată nr. 3, în strânsă colaborare cu toate ministerele și instituțiile responsabile, pentru a asigura absorbția integrală și la timp a fondurilor europene disponibile României.
(Citește și: ”Ministrul Energiei: „Am început revocarea unor șefi de companii de stat”. Miza – 300 mil. euro din PNRR”)
***
Un răspuns
La motivele blocarii sumei de 230 milioane de euro pt nereformarea pensiilor speciale este aberant sa trimiti la adoptarea Legii 223/2015. Adica o lege care exista inainte de intocmirea PNRR. Cat despre modificarea ei, ce este in vigoare la aceasta data este cu acordul comisiei. Cat despre singura modificare care ar fi dus la reanalizarea acestui jalon privind pensiile militare (cresterea lor prin actualizarea gradului) a fost declarata neconstitutionala de CCR. Cealalta decizie a CCR (privind dispozițiile art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal) de acord! Dar aici si CCR are dreptate…impoziteaza la fel (contributia la sanatate nu o poti modifica doar pentru unele categorii de venituri peste o anumita valoare-respectiv unele pensii). Asa ca nu inteleg de ce aceasta dezinformare a autorului facand trimitere in primul rand la militari, jandarmi si politisti!