15 august, 2025

România, Bulgaria și Turcia, țări membre NATO, ar trebui să extindă grupul operativ comun care să elimine minele plutitoare din Marea Neagră cu misiuni de patrulare pentru a proteja instalațiile energetice și rutele comerciale de un potențial atac rusesc, a declarat ministrul Apărării din România.

România, Bulgaria și Turcia, riverane la Marea Neagră împreună cu Ucraina, Rusia și Georgia, au înființat Anul trecut forța operativă de deminare .
„Acest proiect va trebui extins la un proiect de patrulare în următorii ani. Îl vom discuta în viitorul apropiat cu aliații noștri”, a declarat Ionuț Mosteanu (foto) într-un interviu pentru Reuters .

Marea Neagră – în special regiunea ucraineană – a fost un teatru de război de la invazia Rusiei în Ucraina din 2022, iar minele marine aflate în derivă reprezintată o amenințare pentru transporturile de cereale și petrol, mai multe nave comerciale fiind avariate.


„Marea Neagră… va continua să fie un câmp de luptă pentru Rusia. Trebuie să descurajăm (Rusia) și să ne protejăm interesele, care cuprind infrastructura energetică, comerțul maritim și libertatea de navigație. Acestea sunt obiectivele noastre și vor fi protejate.” România are o frontieră terestră de 650 de kilometri (400 de mile) cu Ucraina iar fragmente de drone rusești au căzut în mod repetat pe teritoriul românrsc în timpul războiului. În Marea Neagră, Moșteanu a menționat încercări „aproape zilnice” de a bruia semnalele GPS, spunând că Rusia se află probabil în spatele acestor incidente. Rusia respinge în mod regulat astfel de acuzații.

România va deveni cel mai mare producător de gaze al Uniunii Europene și un exportator net începând cu 2027, odată ce marele proiect offshore de gaze naturale din Marea Neagră va fi finalizat.

România a cumpărat o navă de luptă, ușoară, din Turcia, dar Ministerul Apărării se așteaptă ca planurile de achiziționare a mai multor nave de război mici, sau corvete, să dureze ani de zile.

România nu va participa la noul mecanism de finanțare al NATO pentru Ucraina

Mosteanu a mai spus că România – care în prezent încearcă să își reducă cel mai mare deficit bugetar din UE pentru a evita retrogradarea ratingurilor și pentru a primi în continuare fonduri de la Bruxelles – probabil nu va contribui la noul mecanism de finanțare „Lista de cerințe prioritare pentru Ucraina” (PURL) al NATO.

România a donat deja Ucrainei o baterie de apărare aeriană Patriot. De asemenea, antrenează piloți de vânătoare ucraineni pe avioane F-16 și a permis exportul a aproximativ 30 de milioane de tone de cereale ucrainene prin portul său de la Marea Neagră, Constanța.


Întrebat despre summitul planificat între președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin în Alaska, de vineri, care se va concentra pe un posibil acord de pace pentru Ucraina, Mosteanu a spus că speră că acesta va duce la un armistițiu.

„Toată lumea așteaptă un armistițiu și apoi să fie negociată o pace dreaptă și durabilă, cu garanții de securitate pentru Ucraina”, a mai spus el.

România preia comanda Grupului operativ pentru neutralizarea minelor militare din Marea Neagră

***


Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: