România continuă să se mențină în afara lanțului valoric al industriilor verzi, arată datele agregate de Banca Națională a României (BNR). Asta deși țara noastră este una din puținele țări europene care îndeplinește deja criteriul de decarbonare al economiei pentru 2030, asumat de țările europene prin acordul climatic de la Paris.
Conform datelor compilate de BNR, comerțul cu bunuri tehnologice care contribuie la controlul poluării este într-un declin puternic în ultimii câțiva ani, după un maxim în 2021.
Și țările cu care ne comparăm cel mai des, respectiv Ungaria, Cehia și Polonia, înregistrează o scădere a comerțului total cu bunuri de protecție a mediului, dar acestea au avut creșteri mai mari începând cu 2019-2020, când Comisia a început să marșeze pe Green Deal, de la care acum se fac pași mici înapoi.
În plus, grupul țărilor din Europa Centrală și de Est a avut evoluții negative ale volumului comerțului și al balanței comerciale în ce privește comerțul cu bunuri tehnologice destinate controlului poluării și gestionării resurselor. Excepția este Cehia, unde balanța comercială aferentă acestor bunuri a continuat să se îmbunătățească, conform BNR.
România a adăugat 2,5 GW în capacitate fotovoltaică la sistemul energetic național, dar investițiile se fac preponderent cu importuri
Aici este vorba despre bunuri esențiale pentru tranziția (europeană) către o economie verde, de tipul produselor de tratare a apei, fitre de aer, panouri solare și piese (invertoare), turbine eoliene, baterii de stocare a energiei, sisteme de izolare termică sau gestionare inteligentă a energiei, dispozitive de monitorizare a calității aerului, mașini electrice etc.
”România se situează sub media regională”, punctează BNR într-un raport.
Tendința este una îngrijorătoare, mai ales că România a făcut și face investiții mari în proiecte de energie verde. Deși țara noastră are potențial și chiar a realizat/realizează pași majori în direcția decarbonizării, aceste eforturi nu se reflectă încă în performanțele comerciale și sugerează provocări în dezvoltarea unui lanț valoric intern pentru tehnologiile verzi care să capteze din valoarea economică pe care creșterea sectorului de cleantech o poate aduce Uniunii Europene.
Amintim că pe sectorul de fotovoltaic, conform analizei EU Market Outlook for Solar Power 2024-2028 realizată de SolarPower Europe, numărul companiilor care produc module solare în Europa a crescut de la 42 în 2021 la 62 în 2024. În România, în 2024-2025, a existat o singură investiție în curs de derulare într-o fabrică de panouri fotovoltaice (asamblare), la Sfântu Gheorghe, județul Covasna. Investiția a fost co-finanțată prin PNRR. Panourile fotovoltaice reprezintă cea mai rapidă soluție pentru creșterea capacității în energie verde. Totodată, în Europa, în 2024, existau 13 companii care produc invertoare solare, 5 care produc bare și discuri de silicon și 6 care produc celule solare.
România și-a atins țintele de decarbonizare din Acordul de la Paris
Raportul BNR mai arată că România a înregistrat în 2023 un nivel de 40,5 la sută din valoarea emisiilor de gaze cu efect de seră din anul 1990, cea mai mică valoare consemnată până în prezent, cu 2,2 puncte procentuale mai puțin față de anul 2022.
Astfel, pe baza ritmului actual, România se va încadra în ținta de reducere a gazelor cu efect de seră asumată prin Acordul de la Paris, respectiv de reducere cu cel puțin 55 la sută a emisiilor față de valorile din 1990 până în anul 2030
Evoluția este explicată de schimbările structurale din perioada post-comunistă (închiderea multor capacități și procese industriale și prin urmare scăderea cererii de energie) și de închiderea capacităților de producție de energie pe bază de ardere a cărbunelui.
De notat totuși că indicatorii de creștere verde, adică indicatorii privind productivitatea utilizării carbonului și intensitatea carbonului raportată la producție, poziționează România într-o situație avantajoasă față de alte state din regiune.
Astfel, în 2024, productivitatea carbonului, exprimată prin PIB real generat pentru fiecare unitate de CO₂ emisă, a înregistrat o evoluție pozitivă și a atins valoarea de 12,2 USD/kg în România, depășind semnificativ media regională de 7,8 USD/kg.
- Notă: Aceștia fac parte din așa-numiții indicatori de creștere verde (eng. Green Growth Indicators), calculați de OCDE. Productivitatea carbonului bazată pe producție este calculată ca PIB real generat per unitate de CO2 emisă. Intensitatea carbonului bazată pe producție este calculată ca emisii CO2 per capita (tone/persoană). Pentru ambii indicatori sunt incluse emisiile din combustia cărbunilor, petrolului, gazelor naturale și a altor combustibili.
România a făcut tranziția la o economie a serviciilor și comerțului din import, decuplând creșterea economică de emisii – Marele pierzător al tranziției a fost industria
În plus, investițiile din ultimele decenii în surse de energie regenerabilă au pus România peste media regională sau media UE în termeni de pondere a energiei provenite din surse regenerabile în consumul total de energie, arată raportul băncii centrale. BNR atrage însă atenția că ecartul s-a redus semnificativ în ultimii ani și că celelalte țări europene ne-au ajuns deja din urmă.
”Deși înainte de anul 2020 ponderea consumului de energie din surse regenerabile din România depășea confortabil media Uniunii Europene, diferența s-a diminuat semnificativ, ajungând în anul 2024 la doar 0,2 puncte procentuale (25,4 la sută față de 25,2 la sută din consumul total de energie)”, arată BNR.
Cel mai important tip de energie regenerabilă pentru România se menține energia din surse hidrologice, care este însă influențată de evenimentele climatice extreme de tip secetă. Totodată, sistemul energetic național are mai multe vulnerabilități structurale, în condițiile în care în perioadele cu producție slabă de energie regenerabilă (soare și vânt) se repornesc capacitățile în rezervă (cărbune) și încă există nevoia de import de energie electrică, în maxim de sarcină (a doua parte a zilei) importându-se energie scumpă.
Problema capacităților regenerabile rămâne intermitența producției (securitatea în aprovizionare) și impactul asupra gestionării rețelei (care riscă să fie supraîncărcată în anumite zone, exemplul cel mai relevant pentru România este concentrarea eolienelor în Doborgea), în lipsa capacităților de stocare. Acestea din urmă s-au ieftinit însă și au început să primească inclusiv sprijin guvernamental, fiind în același timp o obligație la instalarea de panouri fotovoltaice.
Marii poluatori ai planetei
Marii poluatori ai planetei sunt China, care a dat în 2022 aproape o treime din emisiile globale de gaze cu efect de seră, Statele Unite ale Americii cu aproape 14% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, India (8%, venind tare din urmă) și Uniunea Europeană, cu puțin peste 7% din emisiile mondiale.
Mare parte din poluare provine din industria grea și din arderea cărbunelui în centrale pentru generarea de energie electrică necesară proceselor tehnologice industriale. În timp ce Vestul a făcut tranziția către surse de energie mai puțin poluante, țările în curs de dezvoltare folosesc preponderent capacități pe cărbune care sunt ușor de realizat și conectat la rețea pentru a răspunde rapid necesarului în creștere de energie.
Notă: Gazele cu efect de seră avute în vedere sunt: dioxid de carbon, metan, oxid de azot, hidrofluorocarburi și perfluorocarburi. Sursa pentru emisii este reprezentată de totalul sectoarelor, exclusiv LULUCF (exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură) și inclusiv aviație
(Citește și: ””Servicizarea” economiei și ascensiunea IT-ului. Modificarea, în 8 puncte, a structurii PIB în ultimul deceniu. Industria – marele perdant”)
(Citește și: ”Piața energiei din România intră în deceniul decisiv – Frână acum, avantaj competitiv în 2030, cu +20 GW de energie verde și 4 GW stocare. Cum vor scădea prețurile în următorii ani”)
***
Urmărește-ne pe Google News
