Urmărește-ne pe Google News
17 martie, 2026
Motto:
„Dacă cifrele nu guvernează lumea, ele arată cel puțin cum este guvernată”
(Johann Wolfgang von Goethe)
In Raportul pentru România, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) atrage atenția că țara noastră înregistrează cele mai mari dezechilibre fiscale din istoria sa recentă. Guvernele anterioare au crescut cheltuielile publice într-un ritm care nu a fost susținut de evoluția reală a economiei , ceea ce a condus la deficitul bugetar excesiv și la creșterea accelerată a datoriei publice, astfel că la finalul anului 2024, deficitul bugetar a ajuns la 9,3% din PIB. De asemenea, datoria publică ca raport din PIB a urcat de la 45% înainte de pandemia de COVID-19, la 63% la sfârșitul anului 2024.
Unul dintre cele mai îngrijorătoare semnale din raport vizează evoluția cheltuielilor cu aparatul bugetar. Creșterile salariale survenite înainte de alegeri nu au fost însoțite de reforme structurale care să le justifice, iar efectele reflectă rigiditatea cheltuielilor bugetare.
Ratingul de ţară este o altă vulnerabilitate identificată în raport . Deși riscul de retrogradare a ratingului suveran a scăzut ca urmare a pachetelor de consolidare fiscală adoptate în 2025, perspectiva rămâne fragilă. Toate cele trei mari agenții de rating au revizuit perspectiva României la negativă între sfârșitul lui 2024 și martie 2025:
„Dacă dezechilibrele fiscale nu sunt abordate adecvat dincolo de 2026, agențiile de rating pot retrograda datoria suverană, ceea ce ar putea crește semnificativ costurile de finanțare și reduce accesul la piețele internaționale de capital”, subliniază Raportul OCDE pentru România.
Un răspuns
Motto:
„Dacă cifrele nu guvernează lumea, ele arată cel puțin cum este guvernată”
(Johann Wolfgang von Goethe)
In Raportul pentru România, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) atrage atenția că țara noastră înregistrează cele mai mari dezechilibre fiscale din istoria sa recentă. Guvernele anterioare au crescut cheltuielile publice într-un ritm care nu a fost susținut de evoluția reală a economiei , ceea ce a condus la deficitul bugetar excesiv și la creșterea accelerată a datoriei publice, astfel că la finalul anului 2024, deficitul bugetar a ajuns la 9,3% din PIB. De asemenea, datoria publică ca raport din PIB a urcat de la 45% înainte de pandemia de COVID-19, la 63% la sfârșitul anului 2024.
Unul dintre cele mai îngrijorătoare semnale din raport vizează evoluția cheltuielilor cu aparatul bugetar. Creșterile salariale survenite înainte de alegeri nu au fost însoțite de reforme structurale care să le justifice, iar efectele reflectă rigiditatea cheltuielilor bugetare.
Ratingul de ţară este o altă vulnerabilitate identificată în raport . Deși riscul de retrogradare a ratingului suveran a scăzut ca urmare a pachetelor de consolidare fiscală adoptate în 2025, perspectiva rămâne fragilă. Toate cele trei mari agenții de rating au revizuit perspectiva României la negativă între sfârșitul lui 2024 și martie 2025:
„Dacă dezechilibrele fiscale nu sunt abordate adecvat dincolo de 2026, agențiile de rating pot retrograda datoria suverană, ceea ce ar putea crește semnificativ costurile de finanțare și reduce accesul la piețele internaționale de capital”, subliniază Raportul OCDE pentru România.