Rheinmetall, cel mai mare jucător european și producător de echipamente militare, va fi în curând capabil să producă 1,5 milioane de proiectile de artilerie de 155 mm pe an, un volum care depășește producția cumulată a întregii industrii de apărare din Statele Unite, potrivit Wall Street Journal (WSJ).
Producătorul german a investit masiv în noi uzine de la invazia Rusiei asupra Ucrainei în 2022 – a pus în funcțiune și construiește un total de 16 noi fabrici în Düsseldorf și în alte locații din Europa, printre care și România și alte țări est-europene. În ceea ce privește producția de proiectile de artilerie de 155 mm, SUA produce anual aproximativ 480.000 de unități.
De notat totuși că administrația SUA pune presiune pe producătorii americani de armament și echipamente militare să facă investiții noi în capacități de producție.
Rheinmetall și-a atins practic țintele în materie de producție de proiectile de artilerie, în contextul directorul general Armin Papperger declara în martie 2024 pentru Süddeutsche Zeitung că are în plan o producție de >1 milion de proiectile până în 2027. În prezent, mai toată muniția produsă de Rheinmetall este trimisă în Ucraina.
Europa apasă accelerația
WSJ mai scrie că industria de apărare a Europei, odinioară greoaie și rigidă, produce acum drone, tancuri, muniție și alte tipuri de armament într-un ritm nemaiîntâlnit de decenii, pe măsură ce Europa încearcă să se reînarmeze în fața agresiunii ruse și a divergențelor tot mai mari cu Washingtonul.
Procesul este accelerat de cea mai mare creștere a cheltuielilor militare europene de la Războiul Rece încoace. Anul trecut, Europa a cheltuit aproximativ 560 de miliarde de dolari pentru apărare, potrivit analiștilor de la Bernstein, dublu față de nivelul de acum un deceniu. Până în 2035, cheltuielile Europei pentru echipamente militare vor ajunge la 80% din cele ale Pentagonului, față de mai puțin de 30% în 2019, mai arată Bernstein.
Totuși, drumul nu este încă parcurs în totalitate, notează WSJ, în timp ce costul înlocuirii actualelor echipamente și al personalului militar american din Europa este estimat a se ridica la aproximativ 1.000 de miliarde de dolari. În plus, persistă lacune importante în capacitatea industrială a regiunii, inclusiv în domenii precum avioanele de luptă stealth, rachetele cu rază lungă de acțiune și informațiile obținute prin satelit.
Lacunele Europei
Asta înseamnă lacune semnificative de capabilități. Ca exemplu, Europa este la cel puțin 10 ani distanță de a produce local un avion de vânătoare stealth. Între timp, multe dintre cele 13 state europene care au cumpărat sau au comandat avionul american F-35 continuă să își extindă flotele, în timp ce sistemele americane de apărare antirachetă cu rază lungă rămân opțiunea preferată de statele europene.
În plus, Europa rămâne în urma Statelor Unite în domeniul informațiilor obținute prin sateliți și este în mare măsură dependentă de companii americane pentru serviciile de cloud computing care gestionează datele de pe câmpul de luptă. Deși Germania a inventat racheta balistică în urmă cu peste 80 de ani, Europa aproape că nu mai produce acest tip esențial de armament sau alte categorii de rachete cu rază foarte lungă de acțiune, punctează WSJ.
În același timp, unii oficiali europeni din domeniul apărării spun că firmele europene de apărare nu se mișcă suficient de rapid, în special în sectorul aerospațial.
Faptul că Polonia cumpără armament din Coreea de Sud arată că Europa, alături de Statele Unite, nu își accelerează producția de apărare atât de repede pe cât ar fi necesar, a declarat la Davos secretarul general al NATO, Mark Rutte.
(Citește și: ””Raportul Draghi” pentru apărarea Europei: Cum se poate apăra mai bine UE, cu mai puțină America”)
(Citește și: ”Bloomberg: Rheinmetall reconfigurează industria de apărare din perioada sovietică a Europei de Est. România și Bulgaria – pe hartă”)
(Citește și: ”Parteneriat România – Rheinmetall / Armin Papperger: Obiectivul este ca România să facă parte integrantă din ecosistemul european și cel NATO/ Ilie Bolojan: Salutăm disponibilitatea de a integra furnizori români în lanțul de aprovizionare”)
***
Urmărește-ne pe Google News
