PSD a obținut cele mai multe voturi la alegerile parlamentare – 29,8% -, urmat de PNL – 25,11% – și USR-PLUS (14,5%), la Camera Deputaților, conform numărării oficiale a 95% din buletine.
Formațiunea AUR, partid de extremă dreapta și anti-UE, aproape necunoscut majorității alegătorilor, a reușit un scor de 8,7%.
Pro România (formațiune ce a fuzionat cu ALDE) nu a reușit să depășească pragul electoral. PMP se află la limita pragului, obținând 4,6% la Camera Deputaților și 4,8% în Senat.
Rezultate parțiale Senat:
- PSD – 30,2%
- PNL- 25,5%
- USR PLUS – 15%
- UDMR – 6,2%
- AUR – 8,8%
- PMP – 4,8%
- Pro România -4,2%
- PER -1,3%
Rezultate parțiale în București
Camera Deputaților:
- PSD – 26,33 %
- PNL – 21,46%
- USR PLUS – 29,26%
- PMP – 5,62%
- Pro România – 4,1%
- UDMR – 0,16%
- AUR – 4,9%
- PER – 1,2%
Senat:
- PSD – 27,3%
- PNL – 21,3%
- USR PLUS – 31,5%
- PMP- 6,4%
- Pro România – 3,5%
- UDMR – 0,2%
- AUR – 4,9%
- PER – 1,3%
Absenteismul istoric la alegerile parlamentare de duminică, 6 decembrie au influențat sever distanta dintre sondajele de opinie anunțate în campania electorală și exit-poll-uri.
Rezultatele anunțate duminică seara de institutele Avangarde și CURS se referă doar la situația din interiorul granițelor, opțiunile din diaspora nefiind luate în calcul.
În România, prezența la vot a fost de 31,8% – cea mai mică din ultimele 3 decenii.
O caracteristică a acestor alegeri: absenteismul a fost stimulat și de imposibilitatea de a vota a unei părți din electorat, blocată de COVID-19 la distanță de localitatea de domiciliu, pe fondul organizării alegerilor care nu a permis un astfel de vot.
În diaspora au votat aproximativ 300.000 de români – de circa 4 ori mai muți decât la alegerile din 2016 – ceea ce ar putea însemna aproximativ 1,5% adăugați la prezența la vot.
Urmărește-ne pe Google News
