Reconcilierea între competitivitatea economică și autonomia strategică, cu accent pe sectoare-cheie precum tehnologiile net-zero și cele digitale se numără printre provocările identificate de Comisia Europeană în cadrul raportului Strategic Foresight 2025, „Reziliența 2.0: Împuternicirea UE pentru a prospera în mijlocul turbulențelor și incertitudinii”, publicat de Comisie.
Totodată, UE trebuie să integreze considerentele de securitate în politicile economice și să folosească eficient instrumentele publice, inclusiv achizițiile comune, pentru a reduce dependențele externe, în special în domenii precum infrastructura cloud, controlată în proporție majoră de mari companii americane, se mai arată în document.
Documentul face referire la o nouă paradigmă a rezilienței care presupune o transformare proactivă care să permită UE să anticipeze, să optimizeze resursele și să se pregătească pentru diverse scenarii viitoare, într-un context marcat de incertitudini și schimbări rapide.
Raportul analizează principalele tendințe globale pe termen lung, printre care dezordinea geopolitică, criza planetară triplă (schimbările climatice, poluarea și pierderea biodiversității), transformările tehnologice și demografice, precum și amenințările la adresa democrației și valorilor fundamentale europene.
În domeniul securității, războiul Rusiei împotriva Ucrainei a schimbat fundamental prioritățile, evidențiind necesitatea autonomiei strategice și a unei puteri de descurajare aliniate cu aliații internaționali. Amenințările hibride, care combină elemente interne și externe și creează ambiguitate, afectează toate sectoarele societății, de la economie până la democrație. Într-un mediu în care ordinea mondială bazată pe reguli este în declin și geopolitica se fragmentează, UE trebuie să-și reafirme angajamentul pentru o ordonanță internațională care să reflecte valorile sale și să-i susțină dezvoltarea și securitatea, se arată în document.
În plan social, schimbările demografice proiectează o reducere a populației active europene cu 17 milioane până în 2040, acompaniată de disparități regionale importante între zonele urbane și cele rurale sau periferice. Aceasta va alimenta nevoia de migrație regulată pentru asigurarea forței de muncă, precum și provocări în sistemele de protecție socială și de sănătate, agravate de probleme precum izolarea socială și sănătatea mintală, în special în rândul tinerilor.
Raportul semnalează totodată erodarea democrației și a valorilor fundamentale, amplificate de dezinformare, manipulare informațională și polarizare exacerbată prin intermediul rețelelor sociale și algoritmilor, cu un impact negativ asupra coeziunii sociale și a încrederii. Un indicator pozitiv îl constituie nivelul crescut de încredere în Uniunea Europeană, mai ales în rândul tinerilor.
Pentru a atinge reziliența dorită în 2040, UE trebuie să acționeze în opt arii prioritare:
- Formularea unei viziuni globale clare, care să poziționeze UE ca un partener puternic și stabil, cu principii fundamentale ce ghidează politicile interne și externe, și să promoveze un nou echilibru în ordinea internațională bazată pe reguli.
- Consolidarea securității interne și externe printr-o abordare integrată, tehnologizată și adaptată pentru a face față amenințărilor hibride și pentru a spori cooperarea cu NATO.
- Valorificarea potențialului tehnologic și cercetării, cu un rol de lider global în guvernanța etică a tehnologiilor emergente, în special inteligența artificială, și cu investiții în infrastructuri și modele europene avansate.
- Creșterea rezilienței economice pe termen lung și adaptarea piețelor muncii la transformările digitale, ecologice și demografice, prin sprijinirea industriei strategice și a lanțurilor de aprovizionare, precum și prin investiții în capital privat.
- Sprijinirea bunăstării sustenabile și incluziunii sociale, prin politici echilibrate de fiscalitate și promovarea sănătății preventive, accesibile și incluzive, precum și prin reducerea disparităților teritoriale și sociale.
- Reimaginarea educației și pregătirea forței de muncă pentru multiple tranziții de-a lungul vieții, încurajând învățarea continuă, mobilitatea educațională și creșterea numărului absolvenților în domeniile STEM.
- Întărirea fundamentelor democrației prin combaterea polarizării, a dezinformării și prin consolidarea alfabetizării media, cât și prin susținerea coeziunii sociale și a democrației participative.
- Anticiparea transformărilor demografice și promovarea echității intergeneraționale, asigurând că deciziile prezente nu diminuează oportunitățile generațiilor viitoare și gestionând vulnerabilitățile sociale și ecologice conexe.
(Citește și: ”Mario Draghi – Discursul integral: „Iluzia” că UE poate juca rolul de putere globală s-a evaporat în acest an”)
***
Urmărește-ne pe Google News
