Circa 41,25% dintre alegători au ales să voteze la referendumul pe justiţie, potrivit datelor preliminare ale Biroului Electoral Central (BEC).
Rezultatele nu conțin și opțiunile din diaspora – unde au votat peste 300.000 de persoane.
Rezultatele indică o prezenţă superioară alegerilor parlamentare din 2016.
Pragul de prezenţă la referendum, de 30%, a fost atins la circa un sfert de oră după 17:00.
Pentru a fi validat, cel puţin 25% dintre buletine trebuie să conţină opţiuni valabil exprimate.
Judeţele cu cel mai ridicat grad de participare la referendum au fost Ilfov, Cluj şi Sibiu. La polul opus s-au aflat Vaslui, Mehedinţi şi Teleorman.
Cele două întrebări la care alegătorii au avut opţiunea de a răspunde:
- Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?
- Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?
La referendum au fost utilizate două buletine de vot, corespunzătoare celor două întrebări. Alegătorii care şi-au exercitat dreptul de vot la acest tip de scrutin au primit, obligatoriu, ambele buletine, neavând posibilitatea de a opta pentru o singură întrebare.
Președintele Klaus Iohannis a început în data de 23 ianuarie 2017 demersurile pentru organizarea unui referendum pe tema legilor justiției, obținând chiar acordul Parlamentului pentru inițiativă pe data de 13 februarie 2017. Ideea a fost abandonată 2 ani de zile, fiind reluată abia în martie 2019.
Urmărește-ne pe Google News
