Reducerea TVA și miza ei – alegerea corectă: La pâine sau la legume?

Reducerea TVA la pâine ar putea aduce o diminuare a indicelui de inflație de până la 0,7%, exact diferența dintre valoarea estimată de BNR pentru finalul acestui an (3,2%) și ținta declarată oficial, de 2,5%.

Chiar și dacă se vor găsi la buget banii necesari pentru a acoperi scăderea încasărilor statului (bani evaluați de premier la 250 milioane lei), măsura rămâne discutabilă, dar nu din motive financiare.

Proiectul-pilot de reducere a taxării la alimente începând cu pâinea, pentru a vedea care sunt efectele, ar urma să fie transpus în fapte după rectificarea bugetară deja anunțată pentru luna iulie 2013.

Așadar, în a doua parte a anului, ar urma să vedem ce se va întâmpla cu prețul produselor de panificație și cu încasările bugetare (sub supravegherea atentă a FMI).

Din punct de vedere financiar, cel mai important efect urmărit prin reducerea TVA, dat fiind gradul foarte mare de evaziune fiscală, este cel de creștere a gradului de conformare la plata corectă a impozitelor , cu speranța menținerii încasărilor din prezent, la o cotă mai mică dar la un volum mai mare. Efect colateral important, dacă se va reduce numărul de intermediari fantomă care ridică prețul și nu achită taxe, ar trebui să apară un plus semnificativ și la încasările aferente impozitului pe profit.

Tehnic, trebuie reținut că diminuarea TVA de la 24% la 9% ar urma să ducă la o ieftinire maximă nu de 15% cum ar putea să pară la privire superficială, ci de 12%, care corespunde diminuării prețului de la 124% din valoarea fără TVA la 109% din valoarea fără TVA. Dată fiind ponderea de circa 6% a pâinii în coșul de consum utilizat la calculul indicelui prețurilor de consum (IPC), efectul maxim ar urma să fie o diminuare de circa 0,7%.

Cât anume din ecartul de 12% din preț se va duce în beneficiul comercianților sau producătorilor și cât va reveni clienților rămâne de văzut. În măsura în care vor prevala interesele primelor categorii, vom avea teoretic și încasări mai mari la impozitul pe profit. În varianta a doua, considerată puțin probabilă dar posibilă, vom asista la un efect de reducere temporară a indicelui de prețuri.

De ce pâine și nu legume-fructe ?

O privire în coșul de consum al românilor arată că banii dați pe pâine sunt practic la fel de mulți precum cei dați pe legume și fructe, un segment alimentar care ne-a dat mari bătăi de cap în ultimii ani. Atât prin fluctuațiile importante de preț (spre deosebire de pâine), cât și prin nivelul tot mai ridicat de evaziune fiscală (la fel ca la pâine).

Concret, la o pondere în cheltuielile românilor de 5,98% pentru pâine ( 6,73% dacă se adaugă și toate celelalte produse de panificație) avem o sumă de 6,08% pentru legume și conserve de legume ( 3,73% din coșul de consum) plus 2,35% pentru fructe și conserve din fructe. Problema alegerii se pune, în condiții de restricții bugetare, nu doar din perspectiva clișeului populist al pâinii ieftine, dar și din perspectiva consecințelor pe termen lung asupra stării de sănătate a populației.

Asta spun cifrele: avem deja peste jumătate dintre locuitori supraponderali şi obezi. Dintre aceştia, unul din opt are deja probleme cu glicemia și cu riscurile asociate diabetului zaharat, iar unul din trei are hipertensiune arterială. Din această perspectivă, problema nu e dacă se va menține prețul pâinii în pofida reducerii TVA, ci dacă va crește consumul de pâine în urma ieftinirii ei.

Și așa mâncăm de două ori mai multă pâine decât verii noștri italieni și de șapte ori mai multă decât britanicii, fiind campioni europeni incontestabili în materie. O eventuală reducere a prețului la pâine ne-ar duce probabil peste pragul de 100 de kilograme pe locuitor și an ( actualmente consumăm ”doar” 97 kilograme ).

Consecințele pe termen lung pentru starea de sănătate a populației a favorizării consumului unui aliment pe jumătate compus din glucide și cu multe calorii ar trebui să ne mai tempereze în entuziasmul de ”a avea și noi faliții noștri” (argumentul TVA redus la alimente, pe modelul majorității țărilor dezvoltate). În schimb, o eventuală opțiune pentru legume și fucte cu TVA redus în loc de pâine ar avea efecte benefice pentru starea de sănătate.

Nu este neapărat o contradicție, este un caz-școală. În context financiar dificil, nu prea ar fi suficient să luăm măsuri bune (și, printr-o coincidență neîntâmplătoare, populare). Ar trebui să luăm măsurile cele mai bune posibil, cu viziune spre viitorul nostru și nu spre trecutul altora, aflați mai în față ca nivel de trai. De altfel, în timp, cetățenii ar putea să dea înzecit pe medicamente ce au economisit la pâine.