Rusia se pregătește pentru o confruntare cu democrațiile europene, în timp ce Statele Unite își mută atenția către regiunea Indo-Pacifică, a declarat marți președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potrivit Reuters.
„Rusia și-a extins masiv capacitatea de producție militaro-industrială… Această investiție alimentează războiul său de agresiune în Ucraina, pregătind-o totodată pentru o confruntare viitoare cu democrațiile europene”, a spus ea.
Președinta Comisiei Europene a ținut marți un discurs la Academia Militară Regală Daneză din Copenhaga, în prezența premierului Mette Frederiksen, ocazie cu care a lăudat planurile țării de a-și crește cheltuielile de apărare și a dat asigurări Danemarcei că are sprijinul executivului UE în conflictul său tot mai intens cu președintele american Donald Trump cu privire la Groenlanda.
„Era beneficiilor păcii a apus de mult”, iar „epoca sferelor de influență a revenit cu adevărat”, a declarat șefa executivului european.
„Dacă Europa vrea să evite războiul, Europa trebuie să se pregătească pentru război”, a avertizat Ursula von der Leyen, spunând că perioada celor trei decenii de pace de după căderea Cortinei de Fier s-a încheiat, iar faptul că o astfel de stare de lucruri ar fi putut dura a fost o iluzie care a făcut ca Europa să facă greșeli, în timp ce Rusia nu a făcut decât să se pregătească pentru a-şi urma ambițiile imperialiste.
Președinta Comisiei Europene a schiţat patru priorităţi-cheie pentru apărarea europeană, avertizând că se prefigurează o nouă ordine mondială care se va instala din a doua jumătate a acestui deceniu, iar Europa trebuie să fie pregătită pentru a face faţă schimbării „inevitabile” reînarmându-se şi dezvoltând capacităţi pentru a avea o descurajare credibilă.
„Adevărul este că am căpătat rapid convingerea că această perioadă cu adevărat excepțională, în care am asistat la căderea Cortinei de Fier și a Zidului Berlinului, iar țări și popoare întregi au fost eliberate, este o nouă normă. Acest lucru a dus la subinvestiții în apărare și, sinceră să fiu, la o complezență exagerată. Adversarii noștri au folosit acea perioadă nu numai pentru a se mobiliza din nou, dar și pentru a contesta regulile care guvernează securitatea globală. Și asta mă aduce la ziua de astăzi. Era beneficiilor păcii a apus de mult. Arhitectura de securitate pe care ne-am bazat nu mai poate fi considerată de la sine înțeleasă. Epoca sferelor de influență a revenit cu adevărat. Să luăm exemplul Rusiei. Cunoaștem deja hotărârea sa de a refuza altor țări dreptul de a-și alege propriul drum. Iar acum Rusia se află pe o cale ireversibilă de a crea o economie de război. Și-a extins masiv capacitatea de producție industrială militară. 40% din bugetul federal este cheltuit pentru apărare. 9% din PIB-ul său. Această investiție alimentează războiul său de agresiune în Ucraina, pregătindu-se în același timp pentru o viitoare confruntare cu democrațiile europene. Și pe măsură ce aceste amenințări cresc, vedem cum cel mai vechi partener al nostru – Statele Unite – își îndreaptă atenția către Indo-Pacific”, a arătat Ursula von der Leyen.
„Ideea este că trebuie să vedem lumea aşa cum este – şi trebuie să acţionăm imediat pentru a-i face faţă. Pentru că o nouă ordine internaţională va fi formată în a doua jumătate a acestui deceniu şi după aceea”, a continuat şefa Comisiei Europene.
„Readiness 2030” și cele 4 priorități cheie
„Până în 2030, Europa trebuie să aibă o poziție de apărare puternică”, a spus ea, anunțând că miercuri va prezenta o foaie de parcurs pentru strategia „Readiness 2030”.
Von der Leyen a ținut să sublinieze că statele membre își vor păstra întotdeauna responsabilitatea pentru propriile trupe, de la doctrină la desfășurare, și pentru definirea cerințelor către forțele lor armate. „Dar este nevoie de multe lucruri la nivel european”, a adăugat von der Leyen, care a schițat patru „priorități-cheie”.
„Prima şi cea mai importantă prioritate este creșterea cheltuielilor pentru apărare”, a arătat ea . Cheltuielile pentru apărare ale statelor membre au crescut acum cu peste peste 31% față de 2021. Este mai bine – dar nu suficient. Sunt încă mult mai mici decât cele ale SUA, Rusiei şi China, a atras atenția von der Leyen. Reconstrucția apărării europene va necesita investiții masive pe o perioadă îndelungată, atât publice și private, a spus ea.
„Al doilea punct: în ce investim – și cum investim – este la fel de important ca și cât de mult cheltuim”, a punctat von der Leyen. „Trebuie să acoperim decalajele noastre de capacități. Și trebuie să facem acest lucru într-un mod european. Aceasta înseamnă cooperare paneuropeană la scară largă pentru a aborda lacunele din domeniile prioritare. Aceasta începe cu elemente fundamentale precum infrastructura şi mobilitatea militară”.
Ea a menționat că până în 2030, este nevoie de „o rețea europeană funcțională de coridoare terestre, aeroporturi și porturi maritime care să faciliteze transportul rapid de trupe și echipamente militare”. În același timp, a arătat ea, „trebuie să investim în apărarea antiaeriană și antirachetă, sisteme de artilerie, muniție și rachete. Și trebuie să învățăm lecțiile de pe câmpul de luptă și natura schimbătoare a războiului modern. Am văzut importanța dronelor și a sistemelor împotriva dronelor în Ucraina. Europa trebuie să dezvolte toate tipurile de sisteme fără pilot și software-ul și senzorii avansați din spatele acestora. Același lucru este valabil și pentru cibernetică sau pentru utilizarea inteligenței artificiale militare sau a calculului cuantic” – le-a spus von der Leyen cadeților de la academia daneză.
A treia prioritate pentru apărarea europeană este poate cea mai strategică şi se referă la creşterea sprijinului pentru Ucraina. „Aceasta este ceea ce noi numim strategia porcului spinos de oţel. Pentru că trebuie să facem Ucraina suficient de puternică pentru a fi indigestă pentru potenţialii invadatori. Deci trebuie să investim în forţa Ucrainei. Am sprijinit Ucraina cu aproximativ 50 de miliarde EUR numai în sprijin militar şi am instruit peste 73 000 de trupe ucrainene. Iar sprijinul nostru pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană rămâne la fel de puternic ca întotdeauna”, a dat asigurări Ursula von der Leyen. Ea a anunţat că pentru a contribui la realizarea acestui obiectiv, va fi înfiinţat un grup operativ comun cu Ucraina pentru a coordona sprijinul militar al UE şi al statelor membre pentru Ucraina. „Aşadar, trebuie să accelerăm integrarea Ucrainei în piaţa europeană de echipamente europene. Iar industria noastră învaţă de la industria de apărare a Ucrainei”, a menţionat von der Leyen.
A patra prioritate, a arătat ea, este consolidarea bazei industriale de apărare a Europei, iar aici şefa Comisiei Europene a pledat pentru un program de tip „Buy European”. „Baza noastră industrială are încă slăbiciuni structurale. Ea nu este încă capabilă să producă sisteme şi echipamente de apărare în cantităţile şi cu viteza de care statele membre au nevoie. Ea rămâne prea fragmentată, cu actori naţionali dominanţi care se ocupă de pieţele interne pieţelor naţionale. Trebuie să schimbăm tendinţa. Aceasta începe cu investiţiile în Europa. În prezent, majoritatea investiţiilor în domeniul apărării se realizează în afara Europei. Cu alte cuvinte: locuri de muncă bune în afara Europei. Cercetare, dezvoltare şi inovare în afara Europei. Acest lucru nu este sustenabil. Trebuie să cumpărăm mai mult european”, a pledat şefa Comisiei Europene. Ea a anunţat că va fi înfiinţat un mecanism european de vânzări militare pentru a contribui la realizarea acestui obiectiv. „Statele membre trebuie să se poată baza pe deplin pe lanţurile europene de aprovizionare în domeniul apărării. Mai ales în perioade de nevoie urgentă. Iar o piaţă europeană europeană ar oferi acest lucru”, a punctat von der Leyen.
În încheierea discursului său, şefa Comisiei Europene a schiţat şi potenţiali parteneri pentru proiectele de apărare ale UE: NATO, SUA, Regatul Unit, G7, Canada, Norvegia, chiar India şi alte ţări din Asia. „Provocările de securitate au adesea implicaţii globale. Ceea ce se întâmplă în altă parte se poate întâmpla rapid aici. Şi viceversa. Iar majoritatea ameninţărilor cu care ne confruntăm sunt transfrontaliere, fie că este vorba de o Rusie hotărâtă să se regrupeze sau de atacuri hibride sau cibernetice sau de ameninţări în spaţiu sau pe mare. Acesta este motivul pentru care suntem pe deplin hotărâţi să colaborăm cu NATO şi cu Statele Unite. Securitatea noastră este indivizibilă. Acesta este motivul pentru care ne străduim să deschidem noi drumuri în materie de securitate cu Regatul Unit şi alţi parteneri din Europa, din vecinătatea noastră sau din cadrul G7. Din Canada până în Norvegia. Şi chiar atât de departe ca India şi alte părţi ale Asiei”, a declarat Ursula von der Leyen.
(Citește și: ”UE – noi pași privind planul de ajutor militar de 40 mld. euro pentru Ucraina – ”sprijin politic larg””)
***