Asociația Română a Băncilor (ARB) a reacționat joi la raportul Consiliului Concurenței de investigație asupra stabilirii ROBOR, transmițând că băncile din România respectă legislația națională privind modul în care este stabilit indicele de referință al pieței monetare și au o conduită conformă normelor de concurență.
”Ne exprimăm convingerea că analiza finală a autorităților va confirma că băncile au acționat în permanență cu bună-credință, în conformitate cu cadrul legal și de reglementare aplicabil, precum și cu regulile și metodologiile stabilite de autoritățile competente”, a transmis ARB.
Despre investigația Consiliului Concurenței a vorbit recent și guvernatorul BNR Mugur Isărescu, acesta comentând că raportul de investigație este unul de 500 de pagini, plus 300 de pagini de anexe și că în ciuda discuțiilor despre educație financiară, încă persistă o în discursul public neînțelegeri, confuzii privind rolul băncilor și rolul băncii centrale.
Asociația Băncilor: BNR dispune de cadrul legislativ necesar pentru prevenirea abuzului de piață legat de manipularea indicilor de referință
Asociația Română a Băncilor arată că BNR nu s-a sesizat și nici nu au existat sancțiuni pentru vreun motiv legat de modalitatea în care băncile și-au respectat obligațiile privind cotarea ROBOR. ARB punctează că BNR e reglementatorul și supraveghetorul pieței monetare și dispune de cadrul legislativ necesar pentru prevenirea abuzului de piață legat de manipularea indicilor de referință.
”Maniera în care a fost prezentat subiectul în spațiul public a creat confuzie privind modalitatea de funcționare a unei piețe reglementate. Până la clarificarea și înțelegerea deplină de către opinia publică a mecanismelor acestei piețe reglementate, acuzațiile formulate pot declanșa consecințe negative privind șocul operațional, juridic, de finanțare și reputațional. Acestea pot conduce la afectarea stabilității financiare, mai ales în situația pierderii de reprezentativitate sau blocaj al cotării ROBOR, cu impact direct asupra mediului economic, de business și al întregii populații”, arată ARB.
În contextul investigației aflate în curs, ARB subliniază ”necesitatea ca orice concluzie să rezulte exclusiv în urma unei analize complete, bazate pe probe”.
”În cazul unor subiecte cu impact sistemic, evaluările sau concluziile anticipate pot genera efecte care depășesc cadrul investigației și influențează negativ funcționarea pieței și percepția publică. Este esențial ca dezbaterea publică asupra acestui indicator să fie realizată cu maximă rigoare și responsabilitate. Protejarea funcționării neîntrerupte și a reprezentativității indicelui ROBOR nu reprezintă doar o abordare tehnică, ci este imperativă pentru asigurarea stabilității financiare”, transmite ARB.
De notat că ROBOR are rol principal în transmisia politicii monetare și funcționarea pieței monetare. Procesul de fixing este bazat pe cotațiile reale de lichiditate din piața interbancară, cu supravegherea Băncii Naționale a României, după reguli stricte. Participanții la piață trebuie să îndeplinească condiții și să respecte reglementări stricte, având în vedere rolul ROBOR în asigurarea stabilității financiare și a accesului la finanțare de către angajatori și entități publice.
Investigația Consiliului Concurenței a pornit de la creșterea dobânzilor din 2022, anul celei mai mari inflații din ultimele decenii și an de război la graniță
ARB arată că investigația actuală a Consiliului Concurenței a fost declanșată în anul 2022, în care România s-a confruntat cu crize multiple precum inflația record după perioada pandemică, criza energetică, criza de securitate pe fondul războiului din Ucraina etc.
ARB explică că fiecare instituție bancară vizată de investigație își stabilește în mod independent strategia de preț și cotațiile, pe baza propriilor analize de risc și costuri de finanțare.
”Similitudinea cotațiilor în anumite momente nu reprezintă o înțelegere, ci o reacție normală a unor actori economici care funcționează sub aceleași presiuni de piață. (…) Traversarea unor perioade marcate de amplificarea riscurilor în anul declanșării investigației Consiliului Concurenței, cu o rată a inflației record după perioada pandemică, de 16,8% în luna noiembrie 2022, reflectă derapajele determinate de manifestarea riscurilor și considerăm că nu pot fi asimilate ca înțelegeri între instituțiile de credit. La momentul debutului investigației, ROBOR 3M era situat la jumătatea ratei inflației, România fiind unul dintre statele care s-a confruntat și atunci și în prezent cu presiuni inflaționiste ridicate. Obiectivul fundamental al Băncii Naționale a României este asigurarea și menținerea stabilității preţurilor, astfel că în condițiile unui record al ratei inflației după pandemie, BNR a fost nevoită să majoreze dobânda de politică monetară de 8 ori în anul 2022, de la 1,75% în anul 2021 la 6,75% la finele anului 2022”, mai arată ARB.
În anul 2008, Consiliul Concurenței a mai declanșat o investigație similară asupra instituțiilor de credit active pe piața monetară interbancară din România privind stabilirea ROBOR și inclusiv a modului de funcționare a acestor platforme.
(Citește și: ”Guvernatorul Isărescu: Persistă neînţelegeri privind rolul băncilor – ”Îl ia pe bietul ROBOR şi îl tăvăleşte şi îl face marele duşman al României””)
(Citește și: ”Proiect de lege în Parlament – păgubiții prin creşterea artificială a ROBOR ar putea să-şi recupereze mai uşor prejudiciul”)
***
Urmărește-ne pe Google News
