Când președinta Maia Sandu (foto) a atras atenția recent – la finalul unei reuniuni a Consiliului Suprem de Securitate – asupra instrumentelor de interferență în procesele politice și electorale din Republica Moldova, ea a avut și un mesaj de responsabilizare a alegătorilor.
Despre ce informații consumă aceștia, despre cât de expuși sunt la dezinformare și despre pilonii narativelor Kremlinului am discutat cu Nicolae Țîbrigan, expert în combaterea dezinformării, doctor în sociologie și cercetător la Insitutul de Relații Internaționale al Academiei Române. Avem, astfel, tabloul propagandei văzut de la „firul ierbii”, dinspre receptor.
„Dragi cetățeni, ne așteaptă o perioadă complicată. Vom fi supuși unor interferențe externe bine puse la punct, cu resurse financiare imense și cu grupări criminale implicate. Asta nu trebuie să ne sperie, ci să ne mobilizeze. Instituțiile noastre au o datorie importantă și ele cunosc ce au de făcut. Dar și cetățenii au o responsabilitate mare – de fiecare dintre noi, ce informații consumăm, ce acțiuni facem, ce credem și cum luăm decizii – de toate acestea depinde literalmente viitorul Moldovei. – aceasta este declarația făcută de Maia Sandu, pe 31 iulie, când le-a transmis indirect alegătorilor că sunt și ei responsabili pentru modul în care receptează și, adesea, răspândesc mai departe propaganda Moscovei.
În analizele sale recente, Nicolae Țîbrigan vorbește despre un adevărat asalt la adresa suveranității Republicii Moldova, operat pe toate fronturile: financiar, informatic, religios, ideologic și politic. Expertul explică, pentru cursdeguvernare.ro, de ce mai au încă succes campaniile de dezinformare ale Rusiei, cu narative vechi „de peste trei decenii”.
„Asaltul asupra suveranității Republicii Moldova se intensifică și va ajunge la turație maximă la începutul lunii viitoare”, înaintea alegerilor legislative din 28 septembrie, atrage atenția Nicolae Țîbrigan, precizând că, în timp ce instituțiile statului s-au adaptat pe parcurs și au reușit, în mare măsură, să prevadă din timp acțiunile maligne planificate de Federația Rusă, populația nu este la fel de bine pregătită.
Potrivit lui Țîbrigan, așa-numita „rețea Șor”, a fostului oligarh Ilan Șor, este încă activă și ar pune la cale noi acțiuni de mituire a alegătorilor. Luna aceasta, mai multe partide pro-ruse, afiliate politicianului fugar au fost excluse din lista formațiunilor eligibile pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025.
Ce este epuizarea cognitivă
Narativele Rusiei se sprijină pe trei piloni. „Să știți că aceste narațiuni nu au apărut de ieri. Morcova le cultivă de peste trei decenii și le-a adaptat după fiecare schimbare de context. Narativele se sprijină, în general pe trei piloni, mai degrabă vulnerabilității, să le spunem, ale moldovenilor. E vorba de sărăcie, clivajul identitar români-moldoveni și lipsa de încredere în stat. Și acolo unde, de regulă, există o rană socială sau economică, Rusia toarnă o poveste potrivită”, precizează Nicolae Țîbrigan (foto). Așa se face că încă mai au priză la populație dezinformările de tipul „Occidentul ne exploatează” sau „integrarea în UE înseamnă haos și pierderea valorilor tradiționale”.
Un alt factor important în succesul dezinformării este oboseala cognitivă a receptorului. „Expunerea la reels-uri, la acele clipuri scurte care rulează pe TikTok, crește nivelul de dopamină. În același timp, expunerea îți anulează, pe termen lung, orice fel de filtru critic prin care să analizezi acele informații. Vedem că foarte mulți cetățeni renunță să se mai informeze din surse credibile, și trec pe rețele de socializare, adică Facebook, Telegram, TikTok, Instagram și așa mai departe. Iar, pe fondul oboselii cognitive, oamenii ajung nu doar să creadă că vaccinurile sunt periculoase pentru sănătatea omului, de exemplu, ci chiar să devină relee pentru propagandă”, subliniază Țîbrigan. „Și aceste povești nu sunt spuse în gol, sunt ancorate în experiențele și frustrările reale ale oamenilor, care s-au acumulat în timp. Și o mare parte din public nu prea are timp să verifice fiecare informație, nu stau toți să verifice, de exemplu, dacă autoritățile moldovene cumpără gaz rusesc mai scump de pe piața occidentală, așa cum fals susține propaganda rusă”, explică el.
Diaspora – ținta propagandei Kremlinului înaintea scrutinului din 28 septembrie
După ce votul diasporei moldovenești s-a dovedit decisiv la referendumul de anul trecut, prin care s-a decis modificarea Constituției în vederea aderării R. Moldova la Uniunea Europeană, este de așteptat ca războiul hibrid să-i vizeze și mai mult acum pe cetățenii din afara țării. Ar fi vorba de aproximativ 300.000 de oameni. Pe cei mai mulți, Rusia vrea să îi descurajeze să vină la urne pe 28 septembrie și să voteze cu forțele pro-europene, iar pe votanții pro-ruși îi va folosi în operațiuni de manipulare.
„Planul Moscovei este, în special, sabotaj. De exemplu, în Federația Rusă, având în vedere că sunt puține secții, vor încerca să aducă mai multă lume (alegători pro-ruși, n.r.) să voteze, vor crea cozi și apoi materiale de propagandă în care se va spune că autoritățile din Republica Moldova nu oferă condițiile necesare pentru exprimarea votului”, spune expertul în combaterea dezinformării. „În plus, rușii vor organiza – au făcut-o și în trecut – diverse deplasări ale cetățenilor cu avionul în state în care să voteze: Arabia Saudită, Israel, Turcia sau Bulgaria”, adaugă Țîbrigan.
Componenta digitală a campaniei care vizează diasopra, mai spune, el presupune răspândirea unor mesaje de demobilizare. Moldovenilor din străinătate li se va transmite să nu mai vină la urne pentru că buletinele de vot le vor fi anulate și că ambasadorii sunt cei care decid în locul lor. „Nu pot fi excluse nici provocările în secțiile unde se votează pro-Vest. Adică să dea telefoane prin care să spună: vedeți că am lăsat acolo o bombă… Și astfel se perturbă activitatea”, atrage atenția Țîbrigan.
Un nou „țar” al războiului hibrid
De la Moscova, războiul hibrid care vizează Republica Moldova este coordonat de Serghei Kirienko (foto), prim-adjunct al șefului de cabinet al președintelui rus, Vladimir Putin. Kirienko este oficialul sub supravegherea căruia au fost organizate așa-zisele referendumuri din regiunile ucrainene ocupate de armata rusă.
„Este mult mai pragmatic decât Dmitri Kozak (predecesorul lor, n.r.). Este, de altfel, și lipsit de scrupule. Vine din zona siloviki-lor duri (foști membri ai insituțiilor de forță, n.r.), a celor care împărtășesc ideea Doctrinei Primakov, care spunea că Rusia trebuie să își ia înapoi pământurile, iar Republica Moldova este văzută ca un teritoriu rusesc. Kirienko a preluat acest dosar – Republica Moldova, pentru a pune pe picioare forțele pro-ruse, pentru că ele au suferit o groază de rateuri în ultimii ani. Kozak era mai diplomat, vorbea despre influența economică. Kirienko e mult mai dur și ar trebui să ne așteptăm la acțiuni mult mai dure ” în perioada următoare, precizează Țîbrigan.
Deschiderea negocierilor de aderare cu UE, un pas important
Autoritățile Republicii Moldova sunt pregătite să înceapă negocierile de aderare la UE luna viitoare, a declarat viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov. „Suntem la finalul screening-ului. Consiliul European a constatat că Republica Moldova este pregătită pentru deschiderea primului cluster de negocieri, cel privind valorile fundamentale”, a declarat Gherasimov.
„Orice pas spre Europa, spre începerea negocierilor de aderare cu UE ajută forțele real propeuropene din Republica Moldova, mă refer la partidul prezidențial PAS. Restul sunt oamenii sunt oamenii rușilor, vopsiți și revopsiți în proeuropeni sau în neutri din punct de vedere geopolitic”, afirmă Nicolae Țîbrigan.
La 28 septembrie 2025, în Republica Moldova va avea loc scrutinul pentru alegerea celor 101 deputați în Parlamentul Republicii Moldova. Accesul în Parlament este condiționat de atingerea pragului electoral stabilit de legislație: 5% pentru partide politice, 7% pentru blocuri electorale și 2% pentru candidații independenți. În perioada 20 iulie – 19 august 2025, partidele politice, blocurile electorale și candidații independenți pot depune actele necesare la Comisia Electorală Centrală pentru a fi înregistrați în calitate de concurenți electorali. Campania electorală va începe pe 29 august și se va încheia pe 26 septembrie.
(Citește și „Maia Sandu: 10 instrumente de imixtiune ”fără precedent” a Rusiei în alegerile din R. Moldova. Moscova pregăteşte terenul pentru a-și propulsa oamenii în Parlamentul de la Chișinău”)
***
Urmărește-ne pe Google News
