În ultima săptămână, chiar și după ce Nicușor Dan a reușit destul de clar să câștige alegerile prezidențiale din 18 mai, România a rămas scena unei avalanșe de dezinformări și de propaganda pe rețelele sociale, cu un impact semnificativ asupra percepției publice în domeniile politic, economic, social și mental.
Campaniile de fake news pe rețelele sociale nu au încetat după 18 mai, doar și-au schimbat scopul. Dacă până la alegerile din turul II, scopul lor este susținea unui candidat sau atacarea celuilalt, acum postările au ca scop „destabilizarea încrederii în instituțiile democratice și amplificarea tensiunilor sociale”, ne-au explicat reprezentanți ai Autorității Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) și ai Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC).
Mai jos dăm câteva exemple, cu mențiunea – foarte importantă – că postările sunt șterse sistematic de către autorități, însă, pe măsură ce sunt șterse, apar altele noi, cu aceleași mesaje și fake-news-uri:
Invitație la proteste stradale
Spre exemplu, așa cum a observat CursDeGuvernare, începând chiar cu 19 mai, postările de pe TikTok, dar și de pe Facebook, Telgram și chiar Instagram au îndemnuri directe la proteste stradale de amploare pe 26 mai, în ziua în care Nicușor Dan ar trebui să fie investit ca noul Președinte al României.
Două postări virale pe TikTok contribuie la tensionarea discursului public înainte de data de 26 mai 2025. Prima, publicată de utilizatorul @dany\_88id, promovează un protest cu mesajul: „Ne luăm țara înapoi. Călin Georgescu președinte, Mucuşor doar 3 zile o să stea în funcție.”
Este o chemare explicită la manifestații, însoțită de sloganul „Decât să murim pentru Ucraina, mai bine pentru România”, insinuând un fals conflict intern și sugerând o înlocuire forțată a conducerii politice.
(https://www.tiktok.com/@dany_88id/video/7507)
A doua postare, de la @emmiorda10, arată transporturi militare pe șosea, însoțite de textul alarmist:
„Mucuşor, pregătește-te de vărsare de sânge!!! Armata din UK deja au început transporturile…”
Clipul sugerează iminența unui conflict militar intern, fără nicio bază reală, într-un evident efort de a stârni panică. Acest tip de conținut reprezintă un exemplu clar de dezinformare vizuală, care poate inflama publicul și genera violență pe baza unor narative false.
(https://www.tiktok.com/@emmiorda10/video/7507)
Campaniile cu fake-news susțin pe față politicile Rusiei
Un studiu realizat de European Broadcasting Union (EBU) evidențiază că Rusia utilizează o varietate de tactici hibride, inclusiv atacuri cibernetice, sabotaj și campanii de dezinformare, pentru a crea tensiuni în societățile europene și a submina sprijinul pentru Ucraina. Aceste operațiuni sunt concepute pentru a fi greu de atribuit și pentru a exploata diviziunile existente în societate.
Sursa studiu: https://investigations.news-exchange.ebu.ch/playing-with-fire-are-russias-hybrid-attacks-the-new-european-war/?utm_source=chatgpt.com
Curs de guvernare a analizat care au fost cele mai importante campanii de destabilizare cu informații false:
Mobilizarea rezerviștilor pentru a fi trimiși în Ucraina
O dezinformare răspândită pe platforma X susținea că România pregătește mobilizarea rezerviștilor pentru a fi trimiși în Ucraina.
Ministerul Apărării Naționale (MApN) a dezmințit categoric informația, subliniind că documentele prezentate ca dovezi erau falsificate.
Postarea originală conținea presupuse ordine de recrutare, distribuite masiv de conturi anonime, însoțite de narative alarmiste privind „implicarea forțată” a României în conflictul ruso-ucrainean. Autoritățile au clarificat că nu există nicio mobilizare militară în curs și că astfel de afirmații urmăresc să creeze panică, să submineze încrederea în armată și să alimenteze narativele pro-ruse. Platformele sociale sunt încurajate să elimine conținutul fals pentru a limita impactul acestui tip de manipulare informațională.
Dezinformări în context post electoral
O știre falsă, distribuită masiv pe TikTok și alte platforme, susținea că alegerile prezidențiale au fost anulate de Curtea Constituțională. Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a intervenit prompt, solicitând eliminarea conținutului și avertizând asupra pericolului dezinformării în perioada electorală.
- Acuzații de fraudă electorală
După turul al doilea al alegerilor, rețelele sociale au fost inundate cu postări care acuzau fraude electorale, în special din partea susținătorilor lui George Simion. Campania de dezinformare a fost amplificată de conturi anonime și rețele de boți, vizând subminarea legitimității procesului electoral.
- Interferență străină în alegeri
Ministerul Afacerilor Externe a semnalat o campanie de dezinformare, atribuită unor actori pro-ruși, care viza influențarea alegerilor prin răspândirea de știri false pe platforme precum Telegram și TikTok. Scopul acestei campanii era erodarea încrederii în procesul democratic, conform MAE.
Franța a devenit principalul adversar al campaniilor rusești
În ultimele săptămâni, rețelele sociale au fost inundate de postări critice la adresa președintelui francez Emmanuel Macron și a Franței.
Statul Francez a devenit – după ce anterior era SUA condusă de președintele Joe Biden și, apoi, Uniunea Europeană – principalul adversar al celor care promovează idei naționaliste care se mulează fix pe propaganda rusească.
Potrivit MApN, pe contul @19romania89 a fost publicat duminică un material video cu titlul „Soldaţi francezi în România în haine de jandarmerie Română”.
„Autorul postării pretinde, fără a furniza nicio dovadă, că militarii francezi dislocaţi în România în cadrul Grupului de Luptă NATO dislocat la Cincu ar fi pregătiţi să acţioneze, echipaţi în mod clandestin în uniforme ale Jandarmeriei Române, pentru declanşarea unui război civil în ţara noastră, la finalul procesului electoral, în situaţia în care un anumit candidat va fi declarat câştigător”, a detaliat ministerul.
Un videoclip viral pe TikTok sugera că militari francezi, dislocați în România în cadrul Grupului de Luptă NATO, poartă uniforme ale Jandarmeriei Române pentru a interveni în eventuale proteste post-electorale. MApN a calificat informația drept o dezinformare periculoasă, menită să creeze confuzie și neîncredere în partenerii internaționali.
Site-uri clonate pentru răspândirea dezinformării
ANCOM a identificat o rețea de site-uri clonate care imitau paginile oficiale ale unor instituții publice și agenții de presă, utilizate pentru promovarea de conținut înșelător pe teme sociale, politice și economice.
Scopul acestor site-uri era inducerea în eroare a populației și influențarea percepției publice.
Războiul non-stop
Conflictul hibrid informațional nu se încheie odată cu finalizarea unui eveniment major, precum alegerile sau încheierea unui conflict armat, el continuă să influențeze percepțiile și să destabilizeze societățile pe termen lung.
Profesorul Corneliu Bjola de la Universitatea Oxford subliniază că războiul hibrid digital nu se oprește după un eveniment specific. El avertizează că, fără o abordare serioasă, societățile pot ajunge să se „preda fără luptă” în fața dezinformării și manipulării. Bjola evidențiază că aceste campanii exploatează vulnerabilitățile existente, amplificând neîncrederea în instituții și polarizarea socială, a declarat acesta la o conferință din Timişoara pe tema “Războiul hibrid digital: Noua frontieră a conflictelor geopolitice”.
Un studiu publicat în European Journal of International Security arată că ambiguitatea este esența războiului hibrid.
Această ambiguitate permite actorilor statali și non-statali să combine mijloace convenționale și neconvenționale pentru a-și atinge obiectivele politice, menținând astfel un conflict latent chiar și în absența ostilităților deschise.
NATO recunoaște că metodele hibride de război, precum propaganda, dezinformarea și sabotajul, sunt utilizate pentru a destabiliza adversarii. Alianța subliniază că aceste tactici nu sunt noi, dar ceea ce le face periculoase în prezent este viteza, amploarea și intensitatea cu care sunt aplicate, facilitate de schimbările tehnologice rapide și interconectivitatea globală.
Sursa: https://www.nato.int/cps/en/natohq/topics_156338.htm?utm_source=chatgpt.com
Războiul hibrid este un conflict non-stop, fără o „bătălie” finală
Un raport al Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) subliniază că războiul hibrid este o formă de conflict continuu, care exploatează vulnerabilitățile societăților pentru a influența deciziile politice și a submina încrederea în instituții.
Sursa: https://www.csis.org/analysis/future-hybrid-warfare
Acesta combină mijloace convenționale și neconvenționale, militare și non-militare, pentru a atinge obiective strategice fără a recurge la un conflict deschis.
NATO recunoaște că metodele hibride de război, precum propaganda, dezinformarea și sabotajul, sunt utilizate pentru a destabiliza adversarii. Alianța subliniază că aceste tactici nu sunt noi,
dar ceea ce le face periculoase în prezent este viteza, amploarea și intensitatea cu care sunt aplicate, facilitate de schimbările tehnologice rapide și interconectivitatea globală.
(Citiți și: ”Cristian Grosu / Resetarea României – inamicii și luptele răboiului care începe azi”)
(Citiți și: ”Investigație / Cum construiește Rusia cea mai mare bază NATO din Europa de Est. În România”)
***
Urmărește-ne pe Google News
