Ray Dalio, celebrul investitor american care se declara în urmă cu câteva săptămâni îngrijorat că sistemul monetar-financiar global în funcțiune de 80 de ani ar putea să se destrame în perioada următoare, consideră benefic faptul că viitoarele negocieri dintre Statele Unite și China nu se vor rezuma la subiectul comerț, fiind nevoie de o reechilibrare mai puternică a relației dintre cele două mari puteri.
Într-o postare pe platforma socială X, acesta spune că a fost „mulțumit și deloc surprins” că Statele Unite și China vor avea negocieri care, de fapt, vor fi negocieri ce vor depăși cu mult domeniul comerțului.
„În visele mele, îmi pot imagina Statele Unite și China lucrând împreună la o reechilibrare frumoasă – una în care excesele nesustenabile sunt reduse la niveluri sustenabile”, afirmă Ray Dalio, fondatorul și până recent directorul fondului de investiții Bridgewater Associates, unul din cele mai de succes fonduri speculative din ultimii 50 de ani.
Problemele, din perspectiva lui Dalio
Potrivit lui Dalio, sistemul economic global actual este bazat pe faptul că americanii (și alții) cumpără bunuri manufacturate ieftine din China, finanțate prin împrumuturi contractate de Statele Unite de la China și de la investitori din alte țări, printre care semnificativă este și Japonia.
În procesul de ajungere la momentul prezent, spune Dalio, Statele Unite ale Americii și-au pierdut capacitatea de a produce bunuri manufacturiere de o manieră eficientă.
„Asta a contribuit la dificultățile resimțite de cei 60% din partea de jos a populației Americii, dezvoltând în același timp o dependență geopolitică periculoasă de bunurile manufacturate de China și de alte câteva țări. În același timp, China aceste alte câteva țări au dezvoltat o dependență nesănătoasă și excesivă față de randamentele oferite de titlurile de natura datoriei emise de Statele Unite și de alte active de pe piețele de capital americane. Aceasta este un dezechilibru nesustenabil care, mai devreme sau mai târziu – fie printr-un proces coordonat și bine gestionat, fie printr-un colaps – trebuie să ia sfârșit”, afirmă Ray Dalio.
Acesta continuă: „Spus altfel, ca urmare a acestor excese, SUA a devenit cel mai mare consumator și debitor din lume, construind astfel străinilor o serie de dependențe nesănătoase legate de vânzarea de bunuri manufacturate către consumatorii americani și de randamentele activelor americane. În același timp, China a devenit cel mai mare producător și creditor din lume – dezvoltând această dependență periculoasă legată de vânzarea bunurilor sale și creditarea altor piețe. Toate acestea fiind amenințătoare într-o lume în care dependențele reciproce devin o sursă de risc. Prin urmare, ele trebuie corectate”.
Și soluțiile pentru o reechilibrare „ordonată”
Într-o manieră simplificată, Dalio încearcă să răspundă la întrebarea „ce trebuie făcut în această situație” prin următoarea analogie:
Statele Unite trebuie să:
- Reducă deficitele (bugetare și comerciale)
- Crească producția industrială
- Diminueze consumul
- Reducă povara datoriilor
În același timp, China trebuie să:
- Reducă excedentul comercial
- Diminueze producția
- Crească consumul intern
- Reducă povara datoriilor
„Când ne gândim la cum pot fi realizate cel mai bine aceste schimbări, fiecare țară are: a) propriile provocări interne de luat în considerare, b) instrumente adecvate pentru a gestiona bine această situație, și c) abordări diferite în ceea ce privește gestionarea economiei – de exemplu, în SUA producția industrială este pusă, în principal, în sarcina unor firme private în căutarea profitului, în timp ce în China este decisă guvernele locale, care urmăresc volumele de producție. Asta înseamnă că, prin cooperare și luarea unor decizii competente, se pot face progrese semnificative și ordonate pentru a reduce aceste dezechilibre nesustenabile”, afirmă Ray Dalio.
Potrivit acestuia, există multe moduri în care ambele părți, lucrând împreună, pot realiza o „reechilibrare frumoasă”.
Dalio nu intră în detalii, dar subliniază o idee principală: „Această reechilibrare, care este deosebit de importantă în contextul noii ordini mondiale, poate și trebuie să aibă loc într-un mod ordonat”.
Acesta ridică de asemenea trei întrebări vitale pentru înfăptuirea unei reechilibrări ordinate a relației SUA-China:
- Vor colabora cele două părți suficient de bine pentru a realiza reduceri semnificative ale acestor dezechilibre, astfel încât corectarea lor să se producă într-un mod cât mai puțin disruptiv?
- Cum se va asigura o aplicare eficientă a unui eventual acord?
- Va fi respectat acest acord?
SUA vor o „formulă specială” pentru relația cu China: Este pentru prima dată când principalul rival economic este și principalul rival militar
În ceea ce privește politica oficială a Washingtonului în raport cu Beijingul, Scott Bessent, ministrul de finanțe al SUA, afirma recent că aceasta este prima dată în ultimii 80 de ani când un rival economic al SUA este și un rival militar, ceea ce complică relația dintre cele două țări. Oficialul american a vorbit în mai multe rânduri despre nevoia reechilibrării economiei chineze prin creșterea consumului, precum și despre nevoia de a reduce deficitele bugetare al SUA.
„Modelul de afaceri al Chinei este ca din acel film Disney cu măturile care cară gălețile – nu se vor opri din fabricat doar pentru că SUA a ridicat un zid tarifar. (…) Totul va veni de la vârf. Președintele Trump și președintele Xi au o relație foarte bună. Și nu aș spune că tarifele sunt o glumă. Adică, sunt niște cifre mari. Cred că nimeni nu crede că sunt sustenabile sau că ar trebui să rămână la acest nivel. (…) Nu trebuie să existe o decuplare. Ar putea exista și există potențial pentru un mare acord, la un moment dat. Dar ce e diferit în cazul Chinei față de istoria negocierilor comerciale este că, de obicei, dacă ne uităm la marile acorduri comerciale sau valutare din anii ’80 – Acordul Plaza, Acordul Louvre, acordurile auto ale lui Reagan – principalii noștri competitori economici erau și aliați militari. China este în același timp cel mai mare competitor economic și cel mai mare rival militar al nostru. Asta va necesita o formulă specială”, a afirmat săptămâna trecută Scott Bessent.
(Citește și: ”Criză de tip Lizz Truss în SUA: Colaps simultan al prețului tuturor activelor americane”)
(Citește și: ”Ministrul de finanțe al SUA: „Negocierile comerciale vor merge rapid”. Strategia Washingtonului – tarifele sunt doar prima etapă”)
***
Urmărește-ne pe Google News
