Raportul lui Isărescu – previziuni pe 2011

Cifrele anunțate de guvernator

Prognoza de inflație a fost stabilită în scădere puternică pe 2011, de la 8% anul trecut la doar 3,6%, cu o diminuare moderată la 3,2% în 2012. Inceputul anului ar urma să aducă o scădere sub pragul de șapte procente, după care va urma o stagnare pe trimestrul doi.

Reducerea puternică a inflației se va concentra în trimestrul trei, iar intrarea în coridorul de variație urmărit de BNR este prevăzută pentru trimestrul patru. Explicația acestor fluctuații constă în distorsiunea introdusă în baza de raportare la 1 iulie 2010, odată cu majorarea TVA de la 19% la 24%.

Argumentele tehnice, pe scurt

Cele trei influențe principale care au determinat expandarea indicelui prețurilor de consum anul trecut vor dispare sau se vor reduce drastic. De la 1,3% pentru tutun în 2010 la 0,1% în 2011, de la 1,2 % pentru combustibili la 0,8% iar pentru produsele cu prețuri volatile de la 1,1% la 0,4%. La acestea se adaugă reducerea inflației de bază CORE 2, asupra căreia are efect politica monetară, de la 3% în 2010, la 1,7% în 2011.

Mai rău, înainte de a fi puțin mai bine

Pentru populație va fi mai rău în prima parte a anului, când vor veni la plată și facturile mai ridicate la întreținere din perioada lunilor de iarnă. Efectul va fi atenuat pentru bugetari prin refacerea parțială a tăierilor de salarii de anul trecut ( după -25% va urma, din februarie, o majorare de 11,25% raportată la salariul de bază de anul trecut). Salariații din sectorul privat vor fi cei mai afectați, mai ales la întreprinderile care întâmpină dificultăți la recuperarea creanțelor, inclusiv a arieratelor din partea statului.

Potrivit aprecierilor guvernatorului Mugur Isărescu, reducerea consumului de alimente ar trebui să nu permită o majorare semnificativă a cheltuielilor cu mâncarea, mai ales că indicele prețurilor produselor alimentare procesate industrial este în scădere.

Stabilitatea, esențială pentru costurile cu ratele

Odată cu stabilizarea economiei pe un curs ascendent, băncile vor trebui să apropie dobânzile la depozite și la credite de dobânda de politică monetară (6,25% în prezent). Deponenții vor câștiga mai puțin în termeni nominali, dar ar trebui să revină pe plus în termeni reali, odată cu reducerea inflației.

Cei care au împrumuturi în valută ar urma să aibă mai puțin de plată în termeni reali. Insă, odată cu stabilizarea economiei românești, vor trebui să fie atenți la manifestarea presiunilor inflaționiste din zona euro. Turbulențele politice și oferirea de noi beneficii electorale ar putea deteriora încrederea în România și majora marja de risc de țară inclusă la calculul ratelor.

Vești bune versus vești rele

Mugur Isărescu ne-a dat câteva vești mai importante, ce pot fi grupate după cum urmează.

Veștile bune:

Primele date sugerează o evoluție ceva mai bună a economiei în trimestrul IV 2010 față de așteptări.

Se consemnează o revenire incipientă a încrederii consumatorilor și o diminuare a deficitului de cerere.

Exporturile și comenzile din industrie continuă să se afle pe o traiectorie ascndentă, competitivitatea economiei românești se îmbunătățește

Veștile rele:

Riscurile externe ne sunt defavorabile, de la posibile efecte ale crizei datoriilor suverane ( ale țărilor din zona euro), până la creșterea mai accentuată a prețului mediu al petrolului ( scenariul BNR a luat în calcul un preț sub 100 dolari barilul) și evoluția eventual nefastă a cursului euro/dolar.

Anticipațiile inflaționiste ridicate pot amplifica transpunerea în practică a riscurilor menționate mai sus.

Sunt posibile creșteri importante ale prețurilor administrate, în încercarea de a reduce subvențiile și de a consolida bugetul.

De ce nu luăm banii FMI dar tragem suma de la UE

Tragerea ultimei tranșe, de un miliard de euro de la FMI pentru majorarea rezervei valutare nu a fost necesară pentru că stăm mai bine față de Polonia, Cehia și Ungaria la numărul de luni de importuri asigurate de rezerva BNR și mai bine decât Ungaria și Polonia la acoperirea din această rezervă a obligațiilor pe termen scurt ( țările amintite au același regim valutar, de flotare controlată a monedei naționale).

In schimb, tranșa finală de la Uniunea Europeană, în sumă de 1,35 miliarde euro, ne va permite finanțarea cu costuri mai reduse decât cele de pe piețele private de capital a cheltuielilor guvernamentale și va fi luată în luna aprilie.