Produsele românești au o pondere puțin mai mare decât cea a produselor de proveniență străină în retailul modern, tendința fiind de ușoară creștere în ultimii ani – de la 50,4% în 2021, la 52,1% în 2024, potrivit unui raport al Consiliului Concurenței.
Ponderea produselor de proveniență locală este ceva mai ridicată la categoria alimente – cel mai probabil o consecință a caracterului perisabil -, care a înregistrat o creștere de la 55,7% în 2021, la 56,1% în 2024.
Pe de altă parte, produsele de proveniență locală au o pondere mai redusă la nivelul mărcilor proprii – care reprezentau circa 30% din totalul vânzărilor din retailul modern, la nivelul anului 2024. De punctat este și faptul că România se situează peste media țărilor europene în privința importanței mărcilor proprii, vânzările acestui tip de produse find pe un trend crescător moderat, potrivit raportului.
Doar 46,1% din produsele marcă proprie comercializate la nivelul anului 2024 au fost produse românești, procentul urcând la 48,8% în cazul produselor alimentare. În cazul acestora însă tendința este descrescătoare, după cum reiese din graficul de mai jos.
Adaos comercial mai mare pentru produsele românești
În perioada 2020 – semestrul întâi 2025, a fost observată o creștere a adaosului, accelerată în anul 2023. „Acest fapt confirmă efectul de tip waterbed observat de Consiliul Concurenței în cadrul mai multor analize, dar poate fi explicat și prin creșterea anumitor costuri logistice (ex. salarii, energie electrică, carburanți etc.)”, susțin experții.
Analizele autorității de concurență au evidențiat faptul că produsele de marcă proprie tind să fie mai ieftine (costuri de achiziție și prețuri de vânzare la raft mai mici), iar retailerii tind să practice adaosuri mai scăzute (cel puțin la nivelul categoriilor de bunuri alimentare de bază).
„Această strategie, bazată tot mai mult pe dezvoltarea de mărci proprii, oferă retailerilor mai mult control privind prețurile (care sunt mai scăzute în cazul produselor de marcă proprie), însă poate genera efecte imprevizibile pe piețele de furnizare, unde poate determina un grad mai mare de dependență a furnizorilor în relația cu retailerii”, avertizează ei.
Conform raportului, adaosul comercial la produsele românești a fost peste media generală în 2024: 30,4% față de 28%.
Reglajul de preț făcut cu ajutorul mărcilor proprii
Deși produsele de marcă proprie tind să aibă adaosuri mai mici la nivelul unor categorii de bunuri alimentare de bază, la nivel general (total produse și total produse românești), adaosurile practicate la mărcile proprii sunt chiar mai mari.
Explicația este că „retailerii utilizează controlul mult mai mare pe care îl au asupra tuturor elementelor de preț la nivelul produselor de marcă proprie (producție, logistică, adaos pe întregul lanț, calitate etc.) pentru:
a își recupera aceste pierderi la nivelul celorlalte categorii de produse de marcă proprie.
a scădea prețurile/adaosurile practicate în cazul bunurilor alimentare de bază (pentru produsele de marcă proprie);”
Practic, mărcile proprii le conferă retailerilor reziliență și le sporește capacitatea de a se conforma măsurilor de plafonare a adaosului. În ciuda avantajelor evidente (la nivel de preț) pentru consumatorii vulnerabili, pot exista consecințe semnificative de ordin comercial și concurențial:
- presiune pusă pe marjele producătorilor;
- creșterea prețurilor la alte categorii de produse – unele dintre aceste produse fiind achiziționate inclusiv de categoriile de clienți vulnerabili; în aceste condiții, efectele actului normativ pot fi mai degrabă aparente (observabile doar pe o parte a coșului de consum a categoriilor vulnerabile);
- afectarea unor piețe în ansamblu (pe măsură ce retailerii acaparează o cotă tot mai importantă din anumite piețe, producătorii/procesatorii își pot pierde din independență și din motivația de a inova).
Evoluții pieței bunurilor de larg consum: Retailul modern – 70% din piață/ Primii 5 jucători – cotă de peste 90%
Valoarea piețelor bunurilor de larg consum (FMCG) a crescut semnificativ în ultimii ani, inclusiv pe fondul unei inflații persistente, se mai arată în raportul citat.
Conform datelor publice40, primul trimestru al anului 2025 a marcat o creștere de aprox. 9% față de anul precedent. Aceleași surse indică un declin al cotei de piață a mărcilor proprii (la aprox. 26% din cheltuielile gospodăriilor), în special în ceea ce privește categoriile alimentare de bază.
Conform datelor prezentate în cadrul Raportului YouGov Shopper România, în primul semestru al anului 2025, comerțul tradițional (magazine mici de cartier, piețe, magazine mici alimentare) a coborât sub pragul de 25%. O creștere importantă a fost observată la nivelul magazinelor online de bunuri de larg consum, acestea având, încă, o pondere foarte scăzută din totalul pieței FMCG (1,4%).
Retail-ul modern (lanțuri de hypermarket-uri, supermarket-uri, discounteri, magazine de proximitate moderne) a crescut, conform datelor YouGov la peste 70%.
În anul 2025, cotele combinate ale celor mai importanți trei jucători din retailul modern (CR3) au depășit 70% din piață, față de aproximativ 60% în anul 2020, iar CR5 (primii 5 jucători din piață) a urcat la peste 90% din piață, față de sub 80% în anul 2020.
(Citește și: ”Ministerul Agriculturii de la Varșovia propune achiziția activelor Carrefour din Polonia pentru a crea un retailer alimentar de stat”)
***
Urmărește-ne pe Google News
