România este pe primele locuri în clasamentele din raportul publicat marţi de OLAF, instituţia europeană antifraudă.
În 2014, au fost 79 de sesizări trimite OLAF privind eventuale fraude, 6 provenind din mediul public şi 73 din mediul privat.
În plus, România este ţara cu cele mai multe anchete privind eventuale fraude din bani europeni: 36, la diferenţă mare de Ungaria, următoarea plasată, cu 13 anchete şi Bulgaria – 11 anchete.
În ultimii 7 ani, numărul deciziilor luate în instanţă la recomandările juridice ale OLAF a fost de 89, cel mai mare din UE. În cazul a 36 dintre ele nu există încă o decizie: 11 anchete sunt încă în desfăşurare, iar în cazul a 25 dintre ele România este în perioada avută la dispoziţie pentru raportarea privind măsurile luate, perioadă care este de un an de zile.
În schimb, în cazul a 53 de recomandări ale OLAF, 16 s-au finalizat cu puneri sub acuzare pentru fraudarea fondurilor europene. 37 au fost respinse în urma investigaţiilor.
În 2014, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a emis un număr de recomandări care reprezintă un record pentru ultimii cinci ani: a recomandat recuperarea a 901 milioane EUR, sumă care ar trebui să fie restituită treptat bugetului UE şi să contribuie la finanțarea altor proiecte.
OLAF a primit, anul trecut, cel mai mare număr de sesizări de posibile cazuri de fraudă de la crearea sa, respectiv 1 417. Instituţiei i-a luat, în medie, 2 luni pentru analiza sesizărilor şi pentru a decide dacă începe sau nu o investigaţie.
OLAF a deschis 234 de anchete şi a finalizat 250 de investigații. Durata medie a investigațiilor s-a redus la 21 de luni. Aceasta este cea mai scurtă durată medie raportată într-o perioadă de peste cinci ani.
În urma acestora, instituţia europeană a emis 397 de recomandări de acțiuni cu caracter financiar, judiciar, administrativ sau disciplinar care să fie întreprinse de către autoritățile competente, un altrecord pentru ultimii cinci ani.
În plus, în 2014, OLAF a recomandat cea mai importantă recuperare de fonduri pentru bugetul UE din ultimii cinci ani: 901 milioane de euro. Aceste fonduri ar trebui să fie restituite treptat bugetului UE şi să contribuie la finanțarea altor proiecte.
Urmărește-ne pe Google News
