În condițiile în care datoria publică a României va depăși 60% din PIB, de la circa 54% în 2024, opțiunea de a amâna corecția fiscal-bugetară a dispărut, se arată într-o analiză realizată de economiștii ING Bank. Din estimările lor, datoria publică se va situa în jurul nivelului de 61,3% la sfârșitul acestui an.
„Perioada 2026–2027 va fi definită de nevoi mari de finanțare brută și obiective stricte de reducere a deficitului, făcând disciplina fiscală factorul decisiv pentru investitorii care evaluează riscul suveran românesc”, se arată în raportul semnat de Valentin Tătaru, economist-șef ING Bank România și František Taborsky, strateg FX și FI pentru EMEA.
Investitorii se uită și la traiectoria datoriei, nu doar la nivelul său
Economiștii avertizează că evaluatorii externi de credit, de care România depinde deoarece necesarul de finanțare nu poate fi satisfăcut doar de piața internă, sunt atenți la nivelul datoriei, dar și la traiectoria sa.
Mulți ani, România a beneficiat de un efect de „bulgăre de zăpadă” favorabil, notează ei. Mai exact, creșterea nominală a PIB a depășit constant rata dobânzii implicite a datoriei publice. Acest lucru a permis menținerea unor deficite moderate fără a împinge raportul datorie/PIB mai sus.
Totuși, dinamica s-a schimbat drastic în perioada post-pandemică și, în special, în ultimii doi ani.
„O combinație de deficite mari (peste 9% din PIB în 2024) și o perioadă de dobânzi mai ridicate a schimbat fundamental tabloul”, scriu ei.
Capacitatea reală de rambursare a României este mult mai slabă decât sugerează raportul datorie/PIB din cauza veniturilor fiscale foarte reduse
Printre altele, agențiile de rating au semnalat două surse principale de vulnerabilitate:
1. Deficitul primar persistent: Datoria României a fost determinată în primul rând de cheltuieli curente rigide (salarii, pensii și transferuri sociale) și, într-o măsură mai mică, de investiții, în ciuda unei accelerări considerabile și a acestora. Aceasta a generat „datorie neproductivă” care produce fluxuri limitate de venituri viitoare pentru serviciul datoriei.
2. Rigiditatea veniturilor: Creditorii pun adesea accentul pe datorie raportată la venituri, nu la PIB. Având unul dintre cele mai scăzute rapoarte taxe/PIB din UE (în jur de 27%-28%), capacitatea reală de rambursare a României pare mult mai slabă decât sugerează raportul datorie/PIB.
„Deși ultimele măsuri fiscale urmăresc îmbunătățirea colectării veniturilor, până când veniturile nu cresc structural, povara datoriei rămâne mai mare comparativ cu alte state”, se arată în raport.
Ponderea veniturilor fiscale în PIB (2024)
„Ca urmare, sustenabilitatea datoriei nu mai poate fi considerată garantată. Depășirea pragului de 60% din PIB atrage o supraveghere mai strictă și elimină tamponul fiscal care anterior permitea României să absoarbă șocuri prin simpla majorare a împrumuturilor”, avertizează Valentin Tătaru.
Strategia Ministerului Finanțelor de a gestiona povara tot mai mare a finanțării deficitului și rostogolirii datoriei
În 2026, necesarul de finanțare al României este estimat între 265–275 miliarde de lei (aproximativ 13,5% din PIB), alimentat de un deficit de circa 6,0–6,5% din PIB și de o concentrație mare de scadențe din emisiuni pe termen scurt realizate în perioada volatilă 2022–2024.
Nevoi brute de finanțare și emisiuni ROMGB (mld. lei)
Pentru a gestiona această povară fără a crește randamentele, Ministerul Finanțelor ajustează profilul emisiunilor astfel:
- Reducerea dependenței de eurobonduri: După emisiuni externe record în 2024–2025, volumul eurobondurilor în 2026 este proiectat să scadă la aproximativ 10 mld. euro (de la 17 mld. euro în 2025). Aceasta ar trebui să ajute la menținerea performanței pieței secundare și să prevină lărgirea spread-ului față de alte state.
- Concentrare pe piața internă și retail: Deși băncile interne rămân lichide, expunerea lor la datorie suverană este deja ridicată. Pentru a reduce efectul de crowding‑out, Ministerul Finanțelor va continua să acceseze economiile populației prin programele Tezaur și Fidelis. Aceste instrumente retail s-au dovedit a fi un pilon stabil de finanțare, diversificând baza deținătorilor și reducând dependența de fluxurile externe volatile.
- Finanțare non-piață: Un stabilizator crucial pentru 2026–2027 este dependența de surse non-piață. Fluxuri semnificative din împrumuturi PNDR și finanțări specifice apărării (Security Action for Europe – SAFE) acționează ca substitut pentru datoria mai scumpă de pe piață. Chiar și într-un scenariu conservator, 2026 ar trebui să fie un an record pentru România în ceea ce privește fondurile UE, cu un minim de 15 mld. euro. Chiar dacă nu toate fondurile pot fi considerate finanțare pentru Trezorerie, se estimează că aproximativ 5,5 mld. euro ar putea acoperi parțial nevoile de finanțare din 2026.
Obligațiunile guvernamentale românești (ROMGB) vor înregistra o ușoară creștere a emisiunilor brute, de la 97 mld. lei la 106 mld. lei, datorită concentrării pe titlurile locale și a răscumpărărilor record din acest an. În schimb, emisiunea netă ar trebui să scadă la 33 mld. lei, cel mai scăzut nivel din 2022, reducând presiunea pe partea de finanțare.
„Pe partea cererii, ROMGB-urile au înregistrat o redresare apreciabilă de la începutul anului, randamentul pe 10 ani scăzând de la 7,50% la 6,60%, stimulat de consolidarea fiscală și de revenirea sentimentului pozitiv pe piață”, se arată în raport.
Agențiile de rating vor dori să se convingă de neutralitatea politică a datoriei
„Pentru ca România să-și pună finanțele publice în ordine în mod sustenabil, consolidarea fiscală recentă trebuie privită ca parte a unei schimbări structurale pe termen lung în gestionarea finanțelor publice, nu ca o ajustare temporară”, susțin experții.
În opinia lor, pe termen scurt și mediu, România se va confrunta în continuare cu presiuni de rating. Guvernul a anunțat recent că se așteaptă la o îmbunătățire a perspectivelor de rating ale României în acest an.
Totuși, „un upgrade de rating este puțin probabil având în vedere nivelul datoriei, iar obiectivul principal este evitarea retrogradării în categoria junk. În acest moment, ancora pentru ratingul investment-grade se menține doar prin credibilitatea traiectoriei de reducere a deficitului”, susține Valentin Tătaru.
Dimensiunea costurilor serviciului datoriei (doar plățile de dobânzi vor depăși 3% din PIB în 2026) reduce spațiul fiscal al guvernelor, mai atrage el atenția.
„În această situație, consolidarea fiscală trebuie să fie un proiect multianual, care să depășească ciclurile electorale”, concluzionează economistul.
(Citește și: ”Prognozele Băncii Transilvania: o creștere economică de 1,67% din PIB în 2026, bazată pe cinci piloni. „Schimbarea modelului de creștere are potențialul de a îmbunătăți productivitatea și reziliența pe termen mediu și lung””)
***
Urmărește-ne pe Google News
