Potențialul de creștere al României depinde de capacitatea țării de a oferi factori de producție la prețuri rezonabile, factori esențiali în acest sens fiind prețul energiei și costul forței de muncă raportat la productivitate. Aceste elemente sunt cruciale pentru a face producția locală competitivă față de alte state, potrivit celui mai recent raport macro-economic realizat de Confederația Patronală Concordia.
Potrivit analizei, România a pierdut un avantaj major în a doua jumătate a anului 2025, odată cu eliminarea plafonării prețurilor la energie electrică.
Dacă în primul semestru țara se afla la mijlocul clasamentului european în privința costurilor plătite de firme, ulterior s-a poziționat printre statele cu cele mai ridicate tarife, ceea ce a erodat atractivitatea pentru investiții în sectorul manufacturier.
„Firmele din România au plătit unul dintre cele mai mari prețuri la energia electrică, pierzând unul dintre pilonii competitivității”, se arată în raport.
Pe de altă parte, situația prețurilor la gaz este mai favorabilă, România având unele dintre cele mai mici costuri în UE, deși mecanismul de plafonare este limitat la firme cu consum anual sub 50.000 MWh sau producători de energie termică.
Perspectivele sunt optimiste grație proiectului Neptun Deep din Marea Neagră, care ar urma să crească semnificativ producția începând cu 2027, menținând prețuri competitive și atrăgând investiții în industrii cu valoare adăugată, unde gazul devine materie primă esențială.
În ceea ce privește forța de muncă, România rămâne competitivă datorită costului unitar relativ scăzut, însă presiunile salariale cresc fără un avans corespunzător al productivității, riscând să erodeze acest atu.
Concordia, care reunește companii ce generează 30% din PIB-ul României, pledează pentru politici care să susțină creșterea competențelor și digitalizarea, altfel țara ar putea ajunge să nu mai fie atractivă pentru activități cu marje mici de profit.
O problemă structurală majoră este ponderea ridicată a persoanelor fără ocupație, inclusiv NEETs, combinată cu implicarea a peste 10% din forța de muncă în agricultură de subzistență – cea mai mare din UE și cu valoare adăugată minimă per persoană.
Aceasta reprezintă un șomaj mascat, în contrast cu țări ca Polonia, Ungaria sau Cehia, care și-au consolidat sectorul agricol. Redistribuirea forței de muncă prin reconversie și mobilitate sporită ar putea genera un plus semnificativ la PIB și îmbunătăți bunăstarea individuală, mutând resursele către zone productive sau agricultură mecanizată, se arată în raport.
Un capitol critic al analizei îl reprezintă deficitele gemene – bugetar și de cont curent –, care plasează România printre țările cu cele mai ridicate niveluri globale în 2025, alături de Egipt, Columbia sau Brazilia, departe de statele vest-europene sau chiar de vecine ca Polonia, Ungaria și Serbia.
Această vulnerabilitate amplifică riscurile la șocuri externe și crește costurile de finanțare, limitând investițiile guvernamentale. Măsurile din 2025 au redus parțial deficitul bugetar, dar proiecțiile FMI indică un nivel încă ridicat în 2026, de circa 5,9% din PIB, necesitând corecții de durată fără a frâna creșterea.
Pentru deficitul de cont curent, îmbunătățirile așteptate în 2026 sunt marginale, România rămânând cea mai expusă din Europa.
„Corecția acestuia implică o serie de măsuri ample care să susțină exporturile și să conducă la atragerea de investiții străine directe”, avertizează Concordia, subliniind că este un proces de durată, în care țara rămâne extrem de vulnerabilă la fluctuațiile comerciale externe.
Perspectivele pentru 2026
Pentru 2026, Concordia nu se așteaptă o revenire spectaculoasă, ci la una treptată. Economia ar putea crește mai repede decât în 2025, ajutată de banii europeni, de exporturi și de o redresare a consumului, în a doua jumătate a anului, pe măsură ce prețurile se vor stabiliza.
Există și riscuri: eliminarea plafonării prețurilor la gaze și a adaosului comercial la alimentele de bază sau creșterea cotațiilor la petrol pe piața internațională, care ar putea pune din nou presiune pe inflație, dacă nu e gestionată cu atenție.
„2026 nu este un an de revenire, ci un an de testare. România și-a asumat angajamente clare față de Uniunea Europeană privind reducerea deficitului. Credibilitatea acestor angajamente nu se măsoară în declarații, se măsoară în cifrele din prima jumătate a anului. Fereastra pentru a corecta traiectoria este îngustă și se închide pe măsură ce datoriile cresc și costul lor devine tot mai greu de ignorat.”, a declarat Iulian Lolea, Economist Șef, Confederația Patronală Concordia.
(Citește și: ”Analiză BNR: Cum a ajuns deficitul cronic de angajați calificați să genereze 3,5 pp din inflația ultimilor ani”)
***
Urmărește-ne pe Google News
