Președintele american, Donald Trump, și aliații europeni ai Ucrainei au reacționat ferm luna aceasta, după ce liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, s-a arătat dezinteresat de negocierile de pace.
Anularea summitului de la Budapesta, decisă de Trump, a fost urmată de alte patru decizii importante, care arată că SUA și Europa își coordonează eforturile pentru a presa Rusia să pună capă conflictului.
Pe 16 octombrie, cu o zi înainte de a-l primi la Casa Albă pe președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, Donald Trump a avut o convorbire telefonică „foarte productivă” – spunea el – cu Vladimir Putin.
„Am decis ca o reuniune a consilierilor noștri de nivel înalt să aibă loc săptămâna viitoare (20-26 octombrie, n.r.). Primele întâlniri vor fi coordonate de secretarul de stat Marco Rubio, împreună cu alte persoane care urmează să fie desemnate. Locația urmează să fie aleasă. Apoi, președintele Putin și cu mine ne vom întâlni într-o locație deja convenită, Budapesta, în Ungaria, pentru a vedea dacă putem pune capăt acestui război rușinos dintre Rusia și Ucraina”, a scris președintele american, pe Truth Social.
Discuțiile premergătoare întâlnirii la nivel înalt nu au avansat în ritmul așteptat de Trump, care a simțit că omologul său rus trage de timp și a reacționat cu măsuri concrete.
1. Anularea summitului de la Budapesta
Donald Trump i-a cerut inițial secretatului de Stat american, Marco Rubio, să discute cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, și să se asigure că merită să se deplaseze la Budapesta. Practic, liderul de la Casa Albă voia să obțină promisiunea Moscovei că negocierile de pace vor avansa, dar a primit semnale negative și a decis să anuleze summitul.
„Am anulat întâlnirea cu președintele Putin — pur și simplu nu mi s-a părut adecvată. Nu mi s-a părut că vom ajunge unde trebuie să ajungem. Așa că am anulat-o, dar o vom face în viitor”, a declarat Trump, pe 22 octombrie, la câteva zile după ce, în speranța unor tratative de pace luna viitoare, refuzase cererea lui Zelenski privind livrarea de rachete Tomahawk.
2. Armistițiul cu înghețarea liniilor frontului – propus de SUA, agreat de UE
Soluția lui Trump pentru încetarea ostilităților – pe care își propusese să o discute la Budapesta cu Putin – este una pragmatică. Președintele SUA a insistat ca părțile beligerante „să se oprească la liniile unde se află – liniile frontului”, adăugând că negocierea ulterioară pentru alte aspecte „foarte dificilă”.
Liniile frontului dintre forţele ucrainene şi ruse trebuie să fie „punctul de plecare” al negocierilor de pace, au afirmat marţi, într-o declaraţie comună, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și mai mulți lideri europeni.
„Susținem cu tărie poziția președintelui Trump, potrivit căreia luptele trebuie să înceteze imediat, iar linia de contact actuală ar trebui să constituie punctul de plecare al negocierilor. Rămânem fideli principiului conform căruia frontierele internaționale nu trebuie modificate prin forță”, se arată în documentul semnat de Zelenski, premierul britanic Keir Starmer, cancelarul german Friedrich Merz, președintele francez Emmanuel Macron, șefa guvernului italian Giorgia Meloni, premierul polonez Donald Tusk, președintele finlandez Alexander Stubb, prim-ministrul danez Mette Frederiksen, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, Antonio Costa, precum și de premierul norvegian Jonas Gahr Store.
Rusia se opune, însă, cu vehemență ideii lui Donald Trump de a îngheța actualele linii ale frontului din Ucraina. Kremlinul este hotărât să preia controlul asupra întregii regiuni Donbas din estul Ucrainei, reamintește BBC. În aceste condiții, este clar că un nou summit ruso-american nu va fi organizat prea curând.
3. Sancțiuni în serie
Anularea summitului de la Budapesta a fost urmată, săptămâna aceasta, de impunerea de sancțiuni americane împotriva Rosneft și Lukoil, cele mai mari companii petroliere din Rusia. Sunt primele sancțiuni impuse Rusiei de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, în ianuarie, și au ca scop reducerea veniturilor cheie din vânzările de petrol care finanțează mașinăria de război rusă.
Departamentul Trezoreriei, în avizul privind sancțiunile publicat miercuri, a avertizat, de asemenea, că „instituțiile financiare străine care efectuează sau facilitează tranzacții semnificative sau furnizează orice serviciu care implică baza militaro-industrială a Rusiei” „riscă, de asemenea, să fie sancționate”. Trezoreria a adăugat că tranzacțiile cu entitățile nou desemnate „pot risca impunerea de sancțiuni secundare asupra instituțiilor financiare străine participante”.
„Acum este momentul să se oprească uciderile și să se instaureze un armistițiu imediat”, a spus secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, într-o declarație în care a anunțat sancțiunile împotriva Rusiei.
Potrivit Reuters, la scurt timp, companiile petroliere de stat din China au suspendat achizițiile de petrol rusesc transportat pe mare. Măsura vine în contextul în care rafinăriile din India – cel mai mare cumpărător de petrol rusesc transportat pe mare – se pregătesc să reducă drastic importurile de țiței din Rusia pentru a respecta sancțiunile americane impuse în urma invaziei Ucrainei de către Kremlin.
Scăderea bruscă a cererii de petrol din partea celor mai mari doi clienți ai Rusiei va pune presiune pe veniturile Moscovei din petrol și îi va forța pe cei mai mari importatori mondiali să caute surse alternative de aprovizionare, ceea ce ar putea duce la creșterea prețurilor globale.
Pe de altă parte, liderii UE reuniți la Bruxelles au ajuns rapid, joi, la un acord privind cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni contra Rusiei. Acesta sporește în mod substanțial presiunea asupra economiei de război a Rusiei, vizând sectoare esențiale cum ar fi energia, finanțele, baza industrială militară, zonele economice speciale, precum și pe cei care facilitează războiul de agresiune al Rusiei și profită de pe urma acestuia.
Interzicerea totală a gazului natural lichefiat (GNL) din Rusia, de la 1 ianuarie 2027, și măsuri și mai stricte împotriva flotei clandestine reprezintă cele mai severe sancțiuni aplicate asupra sectorului energetic esențial al Rusiei. Măsuri ferme vizează, de asemenea, infrastructura și serviciile financiare (inclusiv, pentru prima dată, criptoactivele), precum și comerțul.
4. Împrumuturi din activele rusești blocate. Primul pas a fost făcut
Liderii europeni au cerut joi Comisiei să exploreze modalitățile de finanțare a Ucrainei în următorii doi ani, lăsând deschisă posibilitatea acordării unui împrumut care s-ar baza pe activele rusești blocate. Această propunere va fi pe ordinea de zi a următorului summit european din decembrie.Este formulată în mod deliberat în termeni vagi pentru a ține cont de rezervele exprimate de Belgia, unde se află cea mai mare parte a acestor fonduri.
Activele Băncii Centrale a Rusiei în Uniunea Europeană au fost înghețate în urma sancțiunilor impuse de occidentali după invazia Rusiei în Ucraina în februarie 2022 și se ridică la aproximativ 210 miliarde de euro.
Confiscarea directă a acestor active este o linie roșie pentru țările UE, dar Comisia propune, pe baza lor, să finanțeze un împrumut de 140 de miliarde de euro pentru Kiev.
5. Mai multe arme pentru a face față ofensivei Rusiei
Șeful Pentagonului, Pete Hegseth le-a solicitat, recent, omologilor săi din NATO să crească cheltuielile destinate achiziționării de arme americane pentru Ucraina. „Pacea se obține când ești puternic. Nu când folosești cuvinte dure sau arăți cu degetul, ci când ai capacități puternice și reale pe care adversarii le respectă”, a declarat Hegseth, la Bruxelles, unde a participat la reuniunea miniștrilor Apărării din NATO.
Hegseth a îndemnat aliații să intensifice investițiile în programul Prioritized Ukraine Requirements List (PURL), care a înlocuit donațiile de arme ale SUA către Ucraina și care acum impune aliaților să plătească pentru livrările de arme americane. „Așteptarea noastră astăzi este ca mai multe țări să doneze și mai mult, să cumpere și mai mult pentru a aproviziona Ucraina, pentru a aduce conflictul la o concluzie pașnică”, a insistat oficialul american.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că se așteaptă la noi contribuții, menționând că 2 miliarde de dolari au fost deja angajate prin PURL.
Pe de altă parte, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat joi că este în contact cu țările europene care dispun de rachete americane Tomahawk cu rază lungă de acțiune pentru ca Ucraina să poată beneficia și ea de acest tip de armament, după ce președintele SUA, Donald Trump, a exclus pentru moment transferul acestui tip de arme către Kiev.
Zelenski a insistat că dotarea Ucrainei cu mai multe capacități de atac la mare distanță va face Kremlinul să simtă consecințele războiului și ar putea să-l convingă pe președintele rus Vladimir Putin să se așeze la masa negocierilor pentru a pune capăt conflictului provocat de invazie.
Seria de decizii luate după anularea summitului de la Budapesta nu rămas fără efect și Moscova începe să dea semne că vrea să revină la masa tratativelor. Potrivit CNN, emisarul lui Putin, Kiril Dmitriev, a sosit vineri în SUA pentru „discuții oficiale”.
(Citește și: „Linia frontului din Ucraina – „punctul de plecare al negocierilor” cu Putin. Zelenski și liderii europeni susțin poziția SUA, într-o declarație comună”)
***
Urmărește-ne pe Google News
