Studenții au protestat joi, în Capitală și alte câteva orașe, față de reducerea drastică a fondului de burse și împotriva modificărilor legislative ce limitează accesul la sprijin financiar. Noile reguli prevăd modificarea modului de calcul al fondului de burse și criterii mai stricte de acordare, ceea ce va afecta un număr semnificativ de studenți.
Uniunea Studenților din România condamnă ferm această inițiativă și se opune public modificării propuse de Ministerul Educației.
„Guvernul lovește din nou în viitorul studenților! Tăiați din corupție, nu din educație! După ordonanța ‘Trenuleț’ din 2024, care a tăiat deja din sprijinul financiar oferit studenților, noul program de guvernare pentru perioada 2025-2028 vine cu o nouă lovitură: reducerea drastică a fondurilor pentru bursele studențești. Mai exact, Guvernul intenționează să schimbe modul de calcul al fondului de burse, astfel: de la 10% din salariul minim brut, așa cum prevede în prezent Legea învățământului superior nr. 199/2023, la 10% din salariul minim net, ceea ce înseamnă o scădere de peste 40% a sumei totale alocate pentru bursele studențești. Aceasta ar putea reduce nu doar cuantumul burselor, dar și numărul beneficiarilor, afectând în mod direct mii de studenți din întreaga țară”, arată reprezentanții studenților, într-o postare pe Facebook.
„Nu din burse faceţi averi!”, „Nu suntem cheltuieli, suntem investiţii” şi „Mă mai întrebi de ce vreau să plec din ţară?”, sunt mesajele de pe pancartele celor aproximativ 100 de studenți care au demonstrat joi în faţa Guvernului, pe caniculă.
Conform News.ro, s-au scandat lozinci precum: Studenţii scandează lozinci precum: „Fără burse, fără carte/ România merge-n spate!”. „Aveţi grijă fiţi atenţi/ se taie de la studenţi” şi „Refuzaţi să daţi subvenţii/ iar înfometaţi studenţii” şi au pancarte pe care se poate citi: „Nu suntem cheltuieli, suntem investiţii”, „Nu din burse faceţi averi”, „Mă mai întrebi de ce vreau să plec din ţară?”, „Fără burse ne ucideţi viitorul”.
„Considerăm că educația nu trebuie să fie prima zonă sacrificată în contextul măsurilor de austeritate, iar bursele reprezintă un mecanism esențial de sprijin, incluziune și motivație pentru studenți. Studenții nu trebuie pedepsiți pentru dezechilibrele bugetare. Nu bursele produc deficitul, ci lipsa unei viziuni sustenabile pentru educație!”, menționează protestatarii.
Măsurile care-i nemulțumesc pe studenți
Cele trei federații studențești organizatoare ale protestelor – Uniunea Studenților din România (USR), Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) și Uniunea Națională a Studenților din România (UNSR) – au discutat cu ministrul Daniel David, care le-a anunțat următoarele măsuri:
- Reducerea fondului total alocat burselor studențești cu aproximativ 1,5 miliarde de lei.
- Scăderea cuantumului pe cap de student de la 370 lei la 218 lei, ceea ce înseamnă o reducere de 152 lei pentru fiecare student și o diminuare cu circa 40% a valorii sau a numărului de burse.
- Modificarea modului de acordare a burselor, cu accent pe restrângerea categoriilor și a numărului de beneficiari
Propunerile ministrului David de reformare a sistemului de burse
Ministrul Educației, Daniel David, a anunțat că sistemul de burse școlare urmează să fie reorganizat. Noua formulă propusă presupune păstrarea a doar două categorii de burse:
- Bursele sociale, destinate elevilor din medii vulnerabile, vor include în continuare și sprijinul acordat mamelor minore. Aceste burse vor fi gestionate de autoritățile locale de asistență socială, pe baza unei metodologii inițiate de minister.
- Bursele de merit vor fi acordate elevilor cu medii de cel puțin 9 (în prezent este de 9.50), în limita a 15% din totalul elevilor dintr-o clasă (în prezent este de o limită de 30%). După reorganizarea olimpiadelor și concursurilor, premiile pentru câștigători vor fi majorate.
Aceasta înseamnă că vor fi eliminate patru tipuri de burse – cele pentru olimpici (I și II), cele tehnologice, iar cele pentru mame minore vor fi incluse în bursele sociale.
România – doar 22,5% din populația cu vârste între 24 şi 35 de ani are studii superioare; abandonul universitar, cel mai mare din UE – 40%
Studenții atrag atenția că economiile realizate prin măsurile de mai sus vor fi minime, dar impactul se va resimți în ratele de absolvenți de învățământ superior, printre cele mai mici din UE.
”Aşa cum am prezentat în trecut prin nenumărate comunicate şi analize de politică publică, reducerea deficitului bugetar nu se va soluţiona prin limitarea mecanismelor de sprijin şi incluziune pentru studenţi, fără de care mulţi dintre aceştia ar fi nevoiţi ori să renunţe la studii, ori să facă sacrificii suplimentare pentru a putea să continue să rămână în sistemul universitar şi astfel să nu atingă performanţele cerute în parcursul lor academic. Reiterăm faptul că toate aceste măsuri de austeritate nenecesare sunt propuse spre implementare în contextul în care doar 22,5% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 24 şi 35 de ani sunt absolvenţi de studii superioare, iar rata de abandon universitar depăşeşte 40%”, a explicat ANOSR.
(Citește și: Analiză / Ce livrează Universitatea românească pentru economie și societate? O abordare comparativă cu Uniunea Europeană a ”producției de intelectuali”, în contextul competitivității globale)
****
Urmărește-ne pe Google News
