25 februarie, 2026

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţia Sindicatelor din Educaţie ”Spiru Haret” şi Federaţia Naţională Sindicală ”Alma Mater” au protestat miercuri la Palatul Cotroceni, solicitându-i președintelui să peldeze pe lângă Executiv în scopul eliminării măsurilor de austeritate ce afectează sistemul de educație.

O delegație a protestatarilor a fost primită de un consilier al președintelui Nicușor Dan.

La evenimentul desfășurat sub sloganul ”Şcoală săracă – Ţară needucată” au participat și studenți din ANOSR, nemulţumiţi de limitarea transportului gratuit, reducerea burselor şi bugetul alocat Educaţiei.


Sindicaliștii au folosit megafoane și vuvuzele și au afișat pancarte cu mesaje precum: „Performanța se susține, nu se sancționează”, „Nu mai penalizați meritul pentru a acoperi impostura”, „Minister fără ministru, educație fără buget, Domnule președinte, ce mai faceți?”.

Federațiile au anunțat că vor organiza o adunare publică pentru a atrage atenția asupra faptului că salariații din educație nu sunt de acord cu măsurile politice luate pentru diminuarea deficitului bugetar, pe motiv că influențează salarizarea, condițiile de muncă, statutul și demnitatea profesiei didactice.

Principalele nemulțumiri:

  • Creșterea normei didactice (de la 18 la 20 de ore/săptămână)
  • Reduceri salariale și tăieri bugetare care afectează condițiile de muncă
  • Scăderea drastică a indemnizației pentru titlul de doctor (de la aproximativ 950 lei la 500 lei)
  • Plata cu ora redusă, burse mai mici, număr mai mare de elevi/clasă etc.
  • Lipsa unui ministru al Educației care să apere interesele sistemului și lipsa de consultare/medieri reale

Sindicatele amenință cu greva generală, dacă măsurile nu se anulează până în aprilie

Protestul este o avertizare înainte de declanșarea conflictului de muncă, în contextul în care strângerea de semnături pentru o grevă generală în sistem au început încă din februarie, au explicat liderii sindicali.

Marius Nistor, președintele Federației Spiru Haret, a declarat miercuri că peste 70 – 78% dintre profesori sunt dispuși să intre în grevă, dacă nu se anulează măsurile.

Calendarul posibil al protestelor


  • Varianta cea mai vehiculată este declanșarea grevei generale (sau măcar de avertisment) în perioada simulărilor examenelor naționale (martie 2026, simulări Evaluare Națională și BAC).

  • Dacă nu se rezolvă până în aprilie, se discută referendum pentru grevă generală la finalul anului școlar (mai-iunie 2026, în perioada examenelor propriu-zise).

Scrisoare deschisă transmisă președintelui, căruia îi amintesc promisiunile și prioritățile din campania electorală – îi cer și un proiect de reformă a sistemului

Federaţiile sindicale îi solicită preşedintelui să îşi exercite funcţia de mediere şi să intervină ”ferm şi responsabil pentru a readuce educaţia şi cercetarea în centrul priorităţilor reale ale statului român”

De asemenea, ei îi solicită să inițieze un proiect de reformă a sistemului educațional, prin formarea unui grup de experți din zona universităților, institutelor de cercetare și academiilor, care, împreună cu organisme de profil și cu actori relevanți ai mediului privat, să găsească „soluții de succes” problemelor cu care se confruntă educația.


Protestatarii au depus la Administraţia Prezidenţială o scrisoare deschisă conținând nemulțumirile și solicitările lor:

  • Profesorii îi cer lui Nicuşor Dan să ”aducă în atenţia coaliţiei de guvernare” revendicările vizând abrogarea măsurilor anti-educaţie luate prin Legea nr.141/2025 (creşterea numărului de elevi la clasă, majorarea normei didactice de predare, diminuarea tarifului la plata cu ora etc.), creşterea bugetului pentru educaţie şi pentru cercetare, recunoaşterea importanţei activităţii cadrelor didactice printr-o poziţionare corectă în proiectul noii legi a salarizării în domeniul bugetar, menţinerea indemnizaţiei pentru titlul ştiinţific de doctor măcar la valoarea aferentă anului 2025, lansarea imediată a competiţiilor naţionale de cercetare din finanţări interne, restabilirea integrală a burselor studenţilor; deblocarea soldurilor universităţilor pentru folosirea acestora în implementarea proiectelor europene şi la dezvoltarea instituţională; deblocarea angajărilor şi integrarea tinerilor performanţi în universităţi şi în cercetare.

  • ”Sperăm că veţi folosi autoritatea şi poziţia dumneavoastră pentru a scoate România de pe această traiectorie periculoasă, pentru a nu rămâne în istorie drept preşedintele care a girat primul buget al educaţiei şi cercetării aflat în scădere, raportat la anul anterior, în contradicţie cu angajamentele asumate. În sensul celor precizate mai sus, vă recomandăm să iniţiaţi un proiect de reformă a sistemului educaţional din România, care să reunească experţi din zona universităţilor din România, a institutelor de cercetare şi a academiilor, care împreună cu organisme de profil şi cu actori relevanţi ai mediului privat, să asigure găsirea unor soluţii de succes pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă educaţia din România”, se arată în finalul scrisorii deschise semnate de preşedinţii federaţiiilor, Anton Hadăr, Simion Hancescu şi Marius Ovidiu Nistor.

  • Reprezentanţii federaţiilor sindicale îi amintesc președintelui că una dintre promisiunile electorale ale sale se referea la salarii decente pentru profesori şi educaţie de calitate, dar primele măsuri de austeritate adoptate au vizat chiar educaţia şi profesorii.

  • Ei fac referire la faptul că Strategia naţională de apărare a ţării pentru perioada 2025-2030. Independenţa şi solidaritatea: viziunea României pentru o lume în schimbare, document oficial al Administraţiei Prezidenţiale, adoptat în noiembrie 2025, defineşte securitatea naţională într-un sens cuprinzător, incluzând explicit dimensiunea “educaţională, culturală, de sănătate, socială şi demografică” printre domeniile esenţiale pentru rezilienţa şi securitatea statului. Educaţia este, aşadar, recunoscută oficial ca parte a securităţii naţionale.

  • ”În acest context, măsurile de reducere a finanţării educaţiei şi cercetării contrazic atât angajamentele electorale asumate, cât şi orientările strategice stabilite prin documentele oficiale ale Administraţiei Prezidenţiale. Subfinanţarea cronică nu este doar o problemă bugetară, ci devine o vulnerabilitate la adresa siguranţei statului român”, se arată în scrisoarea deschisă.

  • România se află, conform statisticilor Eurostat, pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte finanţarea educaţiei şi a cercetării, iar Legea educaţiei prevede alocarea a minimum 6% din PIB pentru educaţie, prevedere care nu a fost niciodată respectată. Reprezentanţii acestora menţionează că Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023 şi Legea învăţământului superior nr. 199/2023 au modificat mecanismul de raportare a finanţării educaţiei, în sensul ca acest domeniu să primească minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat şi reafirmând caracterul prioritar al investiţiei în educaţie. În acelaşi timp, pentru cercetare rămâne asumată ţinta de minimum 1% din PIB din fonduri publice, dar nici aceste niveluri de finanţare nu au fost atinse în practică, aplicarea legii fiind mereu amânată.

Revendicările

  • abrogarea măsurilor anti-educație luate prin Legea nr.141/2025 (creșterea numărului de elevi la clasă, majorarea normei didactice de predare, diminuarea tarifului la plata cu ora etc.);

  • creșterea bugetului pentru educație și pentru cercetare;

  • recunoașterea importanței activității cadrelor didactice printr-o poziționare corectă în proiectul noii legi a salarizării în domeniul bugetar;

  • menținerea indemnizației pentru titlul științific de doctor măcar la valoarea aferentă anului 2025;

  • lansarea imediată a competițiilor naționale de cercetare din finanțări interne;

  • restabilirea integrală a burselor studenților;

  • deblocarea soldurilor universităților pentru folosirea acestora în implementarea proiectelor europene și la dezvoltarea instituțională;

  • deblocarea angajărilor și integrarea tinerilor performanți în universități și în cercetare.

(Citește și: Protest în fața Guvernului – Profesorii cer renunțarea la măsurile de austeritate din educație)

****

[newsman_subscribe_widget formid="nzm-container-91885-6936-62e2a1251fbbbf9d28a8dd5a"]

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: