11 ianuarie, 2022
Potentialul energetic al hidrogenului ca purtator respectiv mediu de stocare a energiei este supraevaluat.
1. In articol se sugereaza ca acesta ar putea substitui gazul metan ( retea de transport hidrogen !). Hidrogenul are o densitate
de energie (volumetrica) de 3 ori mai redusa decat gazul metan. Altfel spus pentru a transporta aceasi cantitate de energie e
nevoie de un volum (H2) de 3 ori mai mare sau la acelasi volum e nevoie de o presiune de 3 ori mai mare in retea. Pierderile in
retea sunt mult mai mari la hidrogen dat fiind extrema sa volatilitate. Defapt nici nu exista inca materiale (garnituri, ventile,…) care
sa poata fi folosite intr-o presupusa retea de hidrogen. Chiar un amestec metan-hidrogen (cu max. 20%H2) in retelele existente nu
se justifica d.p.d.v. economic. Limitele sunt date atat de legile fizicii cat si de lipsa unor technologii probate.
Nu in ultimul rand trebuie amintit ca si pe partea de consum, de la arzator pana la turbina, prezenta H2 (cu putere calorica mult
sub cea a CH4) cere solutii technice respectiv costuri pe care nu le putem nici macar estima.
2. Ideea stocarii H2 in „uleiuri” pentru ca mai apoi acesta sa fie transportat se cheama „power to liquid” respectiv „synthetic fuel”; unii
numesc asta „green washing”. Odata „integrat” intr-un combustibil clasic, H2 va fi ars normal dar cu eticheta verde. Altfel spus se
prelungesc structuri existente, nimic nou, inovativ, „sustainable”. In al cui interes ?
3. Dobrogea, cu soarele, vantul si Cernavoda la un loc, are un potential (electro)energetic. Cu oarecare efort si iscusinta reusim sa
luam cam 20% din solar, 45 % din vant si 35-40% din caldura si s-o transformam in energie electrica. De ce e nevoie sa trecem
energia asta prin hidrogen si s-o faramitam ( 70 % pierderi ) cu un imens efort uman si banesc ? Cui foloseste ?
Un răspuns
Potentialul energetic al hidrogenului ca purtator respectiv mediu de stocare a energiei este supraevaluat.
1. In articol se sugereaza ca acesta ar putea substitui gazul metan ( retea de transport hidrogen !). Hidrogenul are o densitate
de energie (volumetrica) de 3 ori mai redusa decat gazul metan. Altfel spus pentru a transporta aceasi cantitate de energie e
nevoie de un volum (H2) de 3 ori mai mare sau la acelasi volum e nevoie de o presiune de 3 ori mai mare in retea. Pierderile in
retea sunt mult mai mari la hidrogen dat fiind extrema sa volatilitate. Defapt nici nu exista inca materiale (garnituri, ventile,…) care
sa poata fi folosite intr-o presupusa retea de hidrogen. Chiar un amestec metan-hidrogen (cu max. 20%H2) in retelele existente nu
se justifica d.p.d.v. economic. Limitele sunt date atat de legile fizicii cat si de lipsa unor technologii probate.
Nu in ultimul rand trebuie amintit ca si pe partea de consum, de la arzator pana la turbina, prezenta H2 (cu putere calorica mult
sub cea a CH4) cere solutii technice respectiv costuri pe care nu le putem nici macar estima.
2. Ideea stocarii H2 in „uleiuri” pentru ca mai apoi acesta sa fie transportat se cheama „power to liquid” respectiv „synthetic fuel”; unii
numesc asta „green washing”. Odata „integrat” intr-un combustibil clasic, H2 va fi ars normal dar cu eticheta verde. Altfel spus se
prelungesc structuri existente, nimic nou, inovativ, „sustainable”. In al cui interes ?
3. Dobrogea, cu soarele, vantul si Cernavoda la un loc, are un potential (electro)energetic. Cu oarecare efort si iscusinta reusim sa
luam cam 20% din solar, 45 % din vant si 35-40% din caldura si s-o transformam in energie electrica. De ce e nevoie sa trecem
energia asta prin hidrogen si s-o faramitam ( 70 % pierderi ) cu un imens efort uman si banesc ? Cui foloseste ?