Comisia Europeană se concentrează pe dezvoltarea a 47 de proiecte pentru exploatarea de minerale critice în Europa, pentru care alocă în primă fază 22,5 miliarde de dolari.
Cu toate acestea rămâne întrebarea dacă această inițiativă este oportună și suficient de elaborată pentru a face față provocărilor pe o piață mondială puternic concurențională? Este întrebarea pe care și-o pune Cyril Widdershoven, director Securitate enegeergetică și lanțuri de aptovizionare la Strategy International Cyprus, citat de Oilprice.
Pe fondul unei situații geopolitice tot mai instabile și tranziției energetice în plină desfășurare, Uniunea Europeană se află sub o presiune puternică. În timp ce puterile globale precum China și SUA caută foarte agresiv să își asigure mineralele esențiale necesare industriilor de vârf, Comisia Europeană a adoptat o strategie diferită.
Asigurarea necesarului de materii prime strategice
Pe 25 martie, Comisia a făcut un anunț important: a adoptat o listă de 47 de proiecte strategice, prima măsură de acest gen, care vizează creșterea producției interne de materii prime cu importanță strategică.
Se dorește ca această decizie să consolideze lanțul valoric european al materiilor prime critice și să se diversifice sursele de aprovizionare. Comisia a reiterat că aceste „noi proiecte strategice marchează o etapă importantă în implementarea Legii materiilor prime critice (CRMA), care urmărește ca extracția, procesarea și reciclarea materiilor prime strategice la nivel european să satisfacă cererea în proporție de 10%, 40% și, respectiv, 25% până în 2030”. Mesajul cheie aici este că statele membre UE vor beneficia de aceste minerale pentru a asigura tranziția verde și digitală și pentru a acoperi creșterea exponențială a volumului de investiții în industriile de apărare și aerospațiale ale UE.
Lista de proiecte strategice include 13 țări membre UE: Belgia, Franța, Italia, Germania, Spania, Estonia, Cehia, Grecia, Suedia, Finlanda, Portugalia, Polonia și România. Pe baza raportului CE, aceste proiecte acoperă toate segmentele lanțului valoric al materiilor prime critice, din care 25 sunt axate pe activități de extracție, 24 de procesare, 10 de reciclare și două de înlocuire a materiilor prime deficitare.
În cadrul listei se regăsesc 14 dintre cele 17 materii prime strategice cuprinse în Legea materiilor prime critice, printre care litiu (22 de proiecte), nichel (12), cobalt (10), mangan (7) și grafit (11), destinate în principal utilizării în lanțul valoric al materiilor prime pentru producția de baterii electrice pentru autovehicule. În ceea ce privește industria de apărare din UE, pe listă sunt incluse magneziul (1 proiect) și wolfram (3 proiecte).
Începerea exploatării mineralelor critice poate dura 15 ani
Conform listei actuale, aproximativ 22,5 miliarde de euro vor fi necesare ca investiții de capital pentru aceste proiecte strategice. CE a declarat că aceste proiecte vor fi eligibile pentru finanțare din fonduri europene, ale guvernelor naționale și instituțiilor financiare. CE se angajează, de asemenea, să simplifice procedurile de autorizare pentru a asigura predictibilitatea, menținând în același timp standardele de mediu, sociale și de guvernare (ESG). Conform CRMA, procesul de acordare a autorizației nu va depăși 27 de luni pentru proiectele miniere și 15 luni pentru celelalte proiecte – o îmbunătățire semnificativă față de procesul actual care poate dura între 5 și 10 ani.
La lansarea inițiativei europene Stéphane Séjourné, vicepreședinte executiv al UE pentru strategie industrială, a declarat: „La începutul lanțurilor noastre de aprovizionare se află cele mai importante materii prime. Ele sunt, de asemenea, indispensabile pentru politica europeană de decarbonizare. Cu toate acestea, Europa se bazează în prezent pe țările în curs de dezvoltare pentru multe dintre materiile prime de care are cea mai mare nevoie. Trebuie să creștem producția internă, să ne diversificăm sursele externe de aprovizionare și să facem stocuri. Astăzi, am identificat 47 de noi proiecte strategice care, pentru prima dată, ne vor ajuta să asigurăm aprovizionarea internă cu materii prime. Acesta este un reper important pentru suveranitatea europeană ca putere industrială.”
Este de lăudat efortul general de reducere a dependenței față de furnizorii terți de materiale critice. Totuși, pare să mascheze și faptul că industria europeană nu va putea produce suficient pentru a ajunge la gradul de autosuficiență. Se așteaptă ca procesele actuale de minerit din statele membre ale UE să devină mai gestionabile, dar ESG (mediu, social și guvernanță), CSRD (Directiva de Raportare a Durabilității Corporative) sau ONG-urile vor rămâne factori semnificativi și imprevizibili de constrângere a activității industriale. Necesitatea unor operațiuni miniere extinse nu va putea fi abordată înainte de 2040, deoarece începerea efectivă a operațiunilor miniere comerciale necesită de regulă 15-16 ani de pregătire – presupunând că totul decurge conform planului.
Jocuri geostrategice la nivel mondial
În același timp, Europa nu va trebui doar să reexamineze strategiile actuale, ci și să devină mult mai activă la nivel global pentru a obține acces la noi activități miniere sau rezerve semnificative de pe alte continente. Fără o abordare proactivă – sau prin jocuri de putere geopolitice directe – evoluțiile viitoare la nivel mondial vor fi în continuare dominate de Trump, Putin sau Xi. Jocurile de putere ale UE din minerit, metale și minerale la nivel mondial sunt chiar mai puțin eficiente decât strategiile de investiții miniere finanțate integral din fondurilor suverane ale statelor din Orientul Mijlociu, cum ar fi IHC (Abu Dhabi), ADQ (Abu Dhabi), PIF (Arabia Saudită) sau prin companiile lor miniere, ca Maaden.
Interesul companiilor din străinătate se manifestă deja față de noua inițiativă CRMA a UE. Surse din industrie au declarat pentru mass-media că patru mari companii miniere australiene sunt pe cale să se implice, după cum arată creșterea prețurilor acțiunilor lor în ultimele 24 de ore. Zvonurile sugerează că intersele legate de Australia includ:
• Proiectul Lionheart de la Vulcan Energy (Germania): un proiect de litiu geotermal
• Mina de grafit a Grupului Talga (Suedia): extragerea grafitului natural
• Proiectul pentru exploatarea de litiu Cinovec al European Metals (Republica Cehă): vizează cea mai mare resursă de litiu din Europa
• Proiectul Chvaletice al Euro Manganese (Republica Cehă): un proiect de reprocesare a sterilului pentru a extrage mangan de înaltă puritate
Cititi si: Companiile miniere nu investesc în exploatări noi de minerale critice: atingerea obiectivului zero net în 2050 este din ce în ce mai nesigură
***
Urmărește-ne pe Google News
