Prima lege cuprinzătoare ce reglementează inteligența artificială (AI Basic Act), a intrat în vigoare joi, în Coreea de Sud, relatează Reuters.
Președintele Lee Jae Myung a declarat că această lege este fundamentul pentru ca țara să devină una dintre primele trei puteri mondiale în AI, alături de SUA și China.
Guvernul a anunțat, tot joi, că va tripla bugetul alocat cercetării în AI pentru anul 2026.
Deși Uniunea Europeană a adoptat prima legea (EU AI Act) în 2024, reglementările europene vor deveni pe deplin aplicabile abia din august 2026. Astfel, Coreea de Sud a devenit oficial prima țară care pune în aplicare un astfel de cadru legislativ extins.
Spre deosebire de abordarea mai restrictivă a UE, legea sud-coreeană se bazează pe principiul „permisiunii prealabile”.
Dezvoltarea AI este liberă în principiu, însă statul intervine riguros cu reglementări după lansare, în special în zonele sensibile.
Principalele prevederi
- Orice conținut (video, audio sau imagine) generat de AI care poate fi confundat cu realitatea trebuie să aibă un watermark (marcaj) digital clar, întrucât prin această etichetare a deepfake-urilor poate fi combătută dezinformarea.
- Companiile sunt obligate să notifice și să informeze utilizatorii atunci când un serviciu sau o decizie este bazată pe inteligență artificială generativă (Gen AI).
- Marile companii globale (precum OpenAI sau Google) care operează în Coreea de Sud trebuie să numească un reprezentant local responsabil de conformitate.
Definirea AI cu impact major
Legea introduce categoria de sisteme AI cu impact major, care sunt supuse unor controale de siguranță mult mai stricte.
Acestea includ folosirea tehnologiei AI în:
- Sănătate (dispozitive medicale, diagnostic);
- Finanțe (evaluarea creditelor);
- Recrutare (filtrarea CV-urilor și angajări);
- Justiție penală.
Sanțiuni nesemnificative
- Reglementarea prevede amenzi pentru încălcarea noilor norme, amenzi ce pot ajunge până la 30 de milioane de woni (aproximativ 20.400 USD). Sancțiunile potențiale în UE sunt mult mai severe – nerespectarea normelor poate duce la amenzi care variază de la 1% din cifra de afaceri globală pentru încălcări minore până la 7% pentru încălcarea interdicțiilor privind utilizarea AI cu risc ridicat.
- Guvernul a anunțat o perioadă de grație de un an pentru ca firmele să își poată alinia procesele interne la noile cerințe fără a fi sancționate imediat.
Comparația cu reglementarea europeană
Principala deosebire dintre cele două legislații este că, în timp ce Uniunea Europeană pune accent pe drepturile omului și precauție, Coreea de Sud este mai interesată de dezvoltarea economică.
Principalele diferențe:
- UE folosește o abordare bazată pe risc și anumite utilizări ale AI (cum ar fi scorul social sau recunoașterea emoțiilor la locul de muncă) sunt strict interzise, în timp Coreea de Sud a adoptat principiul „Prior Permission, Ex Post Regulation” și încurajează dezvoltarea fără bariere inițiale majore, dar statul intervine rapid dacă apar abuzuri sau riscuri după lansarea produsului.
- În ceea ce privește transparența și deepfake-urile, ambele legi sunt foarte stricte, dar cu nuanțe diferite. În timp ce UE obligă platformele să detecteze și să marcheze tot conținutul generat de AI, punând responsabilitatea și pe umerii rețelelor sociale, Seulul se concentrează pe producătorul de tehnologie. Dacă un instrument poate crea deepfake-uri, acesta trebuie să aibă implementat din construcție un sistem de „watermarking” (semnătură digitală) care nu poate fi șters, în viziunea sud-coreenilor.
- Un mare avantaj al reglementării UE este că poate solicita companiilor mari de AI (cum e OpenAI pentru GPT-4) detalii despre datele folosite la antrenare pentru a verifica dacă nu au încălcat drepturile de autor, adică despre algoritmi. Coreea de Sud protejează mai mult „secretul comercial”, dar forțează companiile să aibă un reprezentant local care să răspundă legal în fața cetățenilor sud-coreeni în caz de procese.
- Din punct de vedere al guvernanței, UE a creat „Biroul European pentru AI” (AI Office) care centralizează controlul la nivelul întregii Uniuni, iar Coreea de Sud a înființat un Consiliu de Etică în AI ce include oficiali guvernamentali și lideri din companiile tech autohtone (Samsung, SK Telecom, Naver), mizând pe o autoreglare asistată.
(Citește și: Premieră: UE reglementează Inteligenţa Artificială – este prevăzută o supraveghere specială a sistemelor ce interacționează cu oamenii)
****