Președinta S.O.S. România, Diana Șoșoacă, și-a depus, joi, candidatura pentru alegerile prezidențiale la Biroul Electoral Central (BEC).
Şoşoacă a purtat mănuşi de box şi a explicat că nu a venit să lovească pe nimeni, ci să anunţe că ”pumnul românului va învinge”.
Ea a se așteaptă să-i fie din nou interzisă candidatura, deși acest lucru ar fi ilegal: „Din punct de vedere legal, după ce am analizat toată situația cu juriștii noștri, ei nu mai au voie să mă interzică, pentru că nu poți să interzici de două ori același candidat pentru aceleași motive, nu poți să fii judecat de două ori pentru aceeași faptă. Atenție! Deci, CCR și BEC nu mai au dreptul să îmi anuleze candidatura pe motivul Hotărârii numărul 2 din 5 octombrie 2024. Este un principiu de drept care funcționează la nivel internațional, nu poți fi judecat și condamnat de două ori pentru aceeași faptă”, a explicat lidera S.O.S. România.
Până miercuri, BEC a validat candidaturile depuse de Nicușor Dan (independent) și de Crin Antonescu (din partea coaliției de guvernare, Alianța „România Înainte”).
Principalele argumente ale CCR, prezentate în motivarea de anul trecut:
- „Declaraţiile publice, luările de poziţii şi exprimarea unor convingeri în contradicţie cu valorile constituţionale şi cu exigenţele unei societăţi democratice, coroborate cu participarea la anumite evenimente publice, sunt temeiuri suficiente pentru a indica faptul că doamna Diana Iovanovici Şoşoacă, în calitate de candidat la funcţia de Preşedinte al României, pune la îndoială şi desconsideră obligaţia de respectare a Constituţiei prin discursul său public referitor la înlăturarea unor garanţii esenţiale ale valorilor şi opţiunilor fundamentale ale statului, respectiv calitatea de stat membru al UE şi al NATO. Prin urmare, este evident că respectarea Constituţiei şi apărarea democraţiei – condiţii pentru a candida la funcţia de Preşedinte al României – sunt aspecte străine discursului public promovat de aceasta”.
- Curtea menţionează că libertatea de exprimare şi diversitatea opiniilor formulate într-o societate democratică sunt garantate de Constituţie: „Candidatul la funcţia de preşedinte al României este conştient de semnificaţia informaţiilor, mesajelor, ideilor, opiniilor, convingerilor, judecăţilor şi raţionamentelor transmise în spaţiul public, astfel că toate acestea pot reprezenta un indicator al modului în care se raportează la Constituţie şi la valorile acesteia, nefiind, aşadar, relevant dacă acestea au fost transmise într-o calitate oficială sau nu. În cauză, este de notorietate faptul că, prin discursul său constant, doamna Diana Iovanovici Şoşoacă îndeamnă la schimbarea fundamentelor democratice ale statului şi la încălcarea ordinii constituţionale. Regulile democratice se aplică tuturor cetăţenilor, indiferent de calitatea lor în stat şi de opţiunile politice, neputând fi tolerate manifestările şi derapajele anarhice în spaţiul public. O astfel de conduită aduce în discuţie problema folosirii instituţiilor şi procedurilor constituţionale în scopul negării în final a exigenţelor, principiilor şi valorilor reglementate constituţional”.
- Potrivit instanţei constituţionale, este adevărat că în preajma alegerilor există o anumită „efervescenţă şi vivacitate” a discursului politic, că una dintre caracteristicile principale ale democraţiei este posibilitatea exprimării libere a opiniilor privind rezolvarea problemelor societăţii în cadrul dezbaterii publice sau că în perioada preelectorală dezbaterea privind candidaţii şi programele lor contribuie la dreptul publicului de a primi informaţii şi cristalizează capacitatea alegătorilor de a alege în cunoştinţă de cauză dintre candidaţii propuşi, însă, în speţă, „Curtea observă că nu este vorba despre o dezbatere sau schimb de opinii ori relevarea unei viziuni politice cu privire la parcursul democratic al României sau despre luări de poziţii cu caracter electoral, ci despre promovarea unui discurs constant antidemocratic şi antisemit de către doamna Diana Iovanovici Şoşoacă şi despre o conduită sistematică, persistentă şi îndelungată, menită să afecteze fundamentele constituţionale ale statului român şi ale garanţiilor acesteia, respectiv apartenenţa României la structurile euroatlantice. Îndemnul la nerespectarea valorilor fundamentale ale Constituţiei reprezintă un atac frontal la ideile şi principiile democratice şi la ordinea constituţională”.
- În consecință, cele ce preced configurează cadrul axiologic în care au loc alegerile pentru funcția de Președinte al României, iar candidatul ales depune un jurământ prin care confirmă că își va îndeplini obligațiile constituționale în cadrul și în limitele Constituției, act care garantează caracterul democratic al statului. Evident, nu pot exista incongruențe valorice fundamentale de natură constituțională între statutul de candidat și cel de ales; ca atare, printre condițiile de fond necesar a fi îndeplinite pentru a candida sunt și cele care rezultă din formula sacrosantă a jurământului depus de persoana aleasă în funcția de Președinte al României. Astfel, se poate observa că una dintre aceste condiții se referă la obligația titularului funcției de a respecta Constituția și de a apăra democrația.
- Obligația de a respecta Constituția nu trebuie judecată în funcție de momentul temporal al depunerii jurământului, act cu o încărcătură solemnă unică, așadar, de la momentul în care persoana intră în exercițiul mandatului, ci dintr-o dublă perspectivă temporală și valorică atunci când aceasta vizează funcția de Președinte al României, funcția supremă în statul român.
(Citește și: CCR judecă: Motivarea în cazul Şoşoacă – ”pune la îndoială şi desconsideră obligaţia de respectare a Constituţiei”)
****
Urmărește-ne pe Google News
