Prețuri: România, campioana europeană a băuturilor răcoritoare și a banilor făcuți scrum

În România se comercializează cele mai ieftine băuturi nealcoolice din Uniunea Europeană, prețul acestora reprezentând 74% din media UE.

Potrivit datelor furnizate de Eurostat pentru anul 2012, la mâncare (67%) și băuturi alcoolice (75%) ne plasăm pe locul al doilea după Polonia, și, respectiv, Bulgaria. Deși se situează la 68% din media UE, prețul la tutun ne plasează de-abia pe locul 7.

Contrar percepției publice, analiza Eurostat ne spune că mâncarea și băuturile nealcoolice sunt de puțin mai ieftine în România decât în Bulgaria și au prețuri medii semnificativ sub cele din Ungaria.

Campioana absolută a sectorului alimentar este Polonia, care conduce detașat la toate capitolele: 60% din media europeană de preț la mâncare, cu 74% la ulei și grăsimi, 55% la fructe și legume ( inclusiv cartofi) și 73% la alte produse alimentare.

Pentru referință, am prezentat și situația din cele mai mari cinci țări ale Uniunii, care prezintă valori convergente, destul de aproape de media europeană. De reținut că exprimarea nivelului relativ de prețuri s-a făcut în termeni de indici ai nivelului de preț. Peste 100, țara respectivă este relativ scumpă în ceea ce privește grupa de produse analizată și invers.

Pentru a vedea care este poziția relativă a produselor alimentare, băuturilor nealcoolice , a băuturilor alcoolice și tutunului față de coșul de consum, am introdus în comparație și nivelul relativ al cheltuielilor finale pentru consum ale gospodăriilor (abreviat HFCE, în engleză). Dacă acesta este vizibil mai mic decât nivelul relativ al costurilor cu mâncarea, atunci aceasta din urmă este resimțită ca fiind mai scumpă față de produsele non-alimentare.

Se poate observa că, deși percepută la noi ca fiind relativ ieftină prin comparație cu prețurile de la noi, la nivel intern mîncarea este mai ”scumpă” la vecinele Bulgaria și Ungaria. Din acest punct de vedere, cea mai bună situație o întâlnim în Polonia, țară cu cea mai performantă industrie alimentară din regiune. De remarcat acolo, în compensație (cu efecte bune pe buget și sănătate), nivelul relativ ridicat al prețurilor la băuturile alcoolice.

La țările mari, Franța are o poziție neutră, iar Italia și Germania au prețuri relativ mai mari la mâncare decât costurile totale pentru consum la nivelul gospodăriilor, rezultat indirect al subvențiilor acordate agricultorilor. În schimb, Spania și Marea Britanie au o mâncare mai ”ieftină”, prima cu valori sub media europeană.

Ponderile produselor prezentate mai sus în coșul de consum sunt cu totul altele potrivit uzanțelor din țările UE decât la noi. Eurostat avansează drept ”normale” ponderi de 16% pentru mâncare, 2% pentru băuturi nealcoolice și câte 3% pentru băuturi alcoolice și tutun. Noi avem dublu la mâncare și băuturi nealcoolice (37,64%) și figurăm cu doar 1,16% la băuturi alocoolice (vezi autoconsumul dar și evaziunea).

Suntem, însă, lideri europeni ai banilor făcuți scrum, cu 6,27% din cheltuielile unei gospodării, adică aproape exact tot atâta cât dăm pe pâine și produse de panificație. Pe lângă procentajul ridicat de fumători, explicația constă în temperarea contrabandei și în prețul relativ ridicat al țigărilor la noi față de vecinele Bulgaria și Ungaria (care are și cel mai mic preț).

Din toate aceste date, putem vedea cam cum se vor scumpi mâncarea și băuturile alcoolice în procesul de convergență cu celelalte state din UE, deocamdată la două treimi și, respectiv, trei sferturi din media europeană. Precum și ce măsuri am mai putea lua în privința taxelor pe alcool și tutun, produse ceva mai nocive decât poluarea rezultată din arderea carburanților, ajunși aproape de media UE.