Rămăşiţele a 22 dintre victimele Pogromului de la Iaşi au fost reînhumate sâmbătă la Cimitirul Evreiesc din Iaşi, în prezenţa preşedintelui statului Israel, Isaac Herzog. „Actul de comemorare nu diminuează vina morală a făptaşilor”, a declarat Isaac Herzog.
Aceste rămăşiţe ale evreilor ucişi în timpul pogromului din 1941 au fost descoperite în urmă cu câţiva ani în gropi comune din pădurea din comuna ieşeană Popricani.
La Cimitirul Evreiesc s-a desfăşurat o nouă ediţie a Marşului Vieţii, manifestare tradiţională de comemorare a victimelor Pogromului din iunie 1941.
Evenimentul comemorează 85 de ani de la Pogromul de la Iaşi şi a ajuns la a XII-a ediţie.
Preşedintele statului Israel, Isaac Herzog a spus că a venit la Iaşi cu „smerenie şi profundă emoţie”, el precizând că „acest act de comemorare a miilor de femei, bărbaţi, copii şi vârstnici evrei ucişi pe acest pământ, la Iaşi şi în împrejurimi, între 28 iunie şi 6 iulie 1941, nu poate şterge suferinţa victimelor”.
„Nu diminuează vina morală a făptaşilor. Nu poate anula crimele, umilinţele, bătăile sau trenurile morţii – orchestrate la cele mai înalte niveluri, dar puse în aplicare de oameni din toate păturile societăţii – în acele cumplite zile de vară, în urmă cu 85 de ani. Şi nici nu ne ajută să înţelegem această întrebare simplă, dar arzătoare: Cum? Cum poate fi înţeleasă o asemenea cruzime, răspândită în întreaga societate? Cum a fost posibil ca într-un mare oraş european, care timp de secole a fost un centru înfloritor al vieţii evreieşti, să fie şters chipul lui Dumnezeu din om? Singurul răspuns la această întrebare tulburătoare este o tăcere asurzitoare”, a afirmat preşedintele statului Israel, Isaac Herzog.
El a mai afirmat că fiecare generaţie trebuie să cunoască această istorie, să viziteze cimitirul de la Iaşi şi să înţeleagă ce s-a întâmplat.
„În faţa recrudescenţei antisemitismului, avem responsabilitatea comună de a apăra adevărul, memoria şi demnitatea umană”, a adăugat Isaac Herzog.
Mesajul președintelui Dan: pogromul de la Iaşi, „o traumă profundă pentru întreaga societate românească”
Într-un mesaj, preşedintele României, Nicuşor Dan, precizează că pericolul nu a dispărut:
„El ne aminteşte cât de fragile pot deveni valorile civilizaţiei atunci când prejudecăţile, dezinformarea şi discursul urii ajung să înlocuiască respectul pentru viaţă şi pentru semeni. Istoria ne arată că răul nu începe prin acte de violenţă extremă, ci prin tolerarea discriminării, a stereotipurilor şi a excluderii. Astfel, într-un context în care discursul instigator la ură începe din nou să fie rostit cu voce tare în spaţiul public, atât în România, cât şi în Europa, comemorarea de astăzi capătă o semnificaţie suplimentară. Ea nu mai este doar un gest simbolic de reculegere, ci şi un avertisment. Ne reaminteşte că pericolul nu a dispărut, că extremismul şi revizionismul istoric, adesea mascate în formule aparent legitime de discurs public, rămân tentaţii reale”, a precizat preşedintele Nicuşor Dan.
În opinia sa educaţia rămâne cea mai puternică formă de prevenţie împotriva repetării unor asemenea tragedii, iar tinerii trebuie să cunoască adevărul despre Holocaust şi despre responsabilităţile care au făcut posibile aceste crime.
„Numai prin cunoaştere, spirit critic şi cultivarea respectului faţă de diversitate putem construi o societate rezilientă în faţa manipulării, a urii şi a extremismului. În acelaşi timp, avem obligaţia de a păstra şi valorifica locurile memoriei, mărturiile supravieţuitorilor şi rezultatele cercetării istorice, pentru ca generaţiile viitoare să înţeleagă nu doar ce s-a întâmplat, ci şi de ce asemenea atrocităţi nu trebuie să mai fie posibile niciodată”, a adăugat preşedintele Nicuşor Dan.
Preşedintele Statului Israel urmează să fie primit luni de către preşedintele Nicuşor Dan şi să adreseze un mesaj Parlamentului.
Pogromul din Iași – peste 13.000 evrei uciși
Între 27 și 30 iunie 1941 a avut loc Pogromul de la Iași. Peste 13.000 de evrei români au fost uciși în oraș sau în „trenurile morții”.
Masacrul a fost dispus de mareşalul Ion Antonescu pe data de 27 iunie, cinci zile după intrarea României în război, când l-a sunat pe Constantin Chirilovi, chestorul Poliţiei Iaşi, şi i-a ordonat „să cureţe Iaşiul de evrei“.
Au participat la masacru sute de soldaţi ai Armatei Române și germani (voluntari), poliţişti, gardieni publici, jandarmi și civili, legionari sau simpatizanți ai acestora.
În 29 iunie 1941 au fost strânşi în curtea Chesturii Poliţiei din Iaşi câteva mii de evrei asupra cărora s-a deschis focul asupra lor, corpurile fiind aruncate în gropi comune.
Miile de evrei care au supraviețuit masacrului de la Chestură au fost duși la gară fiind umiliți, jefuiți, și bătuți înainte de a fi înghesuiți în vagoane de marfă.
Pe 30 iunie 1941, au plecat din Iaşi două trenuri cu vagoane de transport animale în care au fost înghesuiţi evrei.
Trenul Iaşi – Călăraşi a avut 33 de vagoane în care au fost înghesuite peste 2.400 de persoane. Drumul a durat șase zile şi s-a oprit în mai multe locuri pentru a debarca trupurile celor morţi: Târgu-Frumos, Mirceşti, Săbăoani, Roman, Mărăşeşti, Inoteşti. 1.011 persoane au ajuns în viaţă la Călălaraşi.
Trenul Iaşi – Podul Iloaiei a parcurs cei 20 de km în 8 ore. Cei aproximativ 1.900 de evrei au fost îmbarcaţi în 18 vagoane. Doar 706 au supravieţuit drumului.
Crimele au fost inițiat de generalul fascist Ion Antonescu, secondat de autoritățile publice locale, împotriva cetățenilor de etnie evreiască din Iași.
(Citește și: CEDO condamnă România pentru revenirea asupra unor verdicte istorice legate de Holocaust)
****
Urmărește-ne pe Google News
