Președintele Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu o lege care modifică și completează Legea privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, prin care se sancționează, ca în cazul preoților, exercitarea fără drept a profesiei și de rabin, imam sau alte funcții clericale ori monahale asimilate cu acestea la solicitarea cultelor, potrivit Agerpres.
Șeful statului denunță încălcarea unor norme și principii constituționale, cum ar fi enumerarea incompletă a funcțiilor clericale și monahale și incriminarea exercitării fără drept a atribuțiilor specifice mai multor funcții clericale sau monahale.
Legea a fost inițiată de deputatul Silviu Vexler, președintele Federaţiei Comunităților Evrești din România, cel care a inițiat și proiectul de lege de combatere a antisemitismului și interzicerea organizațiilor legionare, document atacat de Nicușor Dan la CCR, demers respins de aceasta. Președintele a anunțat că după ce Curtea Constituțională va publica motivarea, va retrimite în Parlament.
Textul sesizării
În sesizarea postată pe site-ul Senatului, Nicuşor Dan explică faptul că, la data de 28 iunie 2025, Parlamentul României a transmis preşedintelui, în vederea promulgării, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor (Pl-x 166/2025).
Actul normativ introduce două noi articole în Legea Legea 489/2006:
*La articolul 23, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins: „(4) Exercitarea fără drept a atribuţiilor de preot, rabin, imam sau a altor funcţii, clericale ori monahale, asimilate cu acestea la solicitarea cultelor de către Secretariatul de Stat pentru Culte, constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare”.
*La articolul 29, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (11), cu următorul cuprins: „(11) Cultele au dreptul exclusiv asupra modalităţilor religioase de cinstire a persoanelor canonizate, beatificate, sanctificate, trecute în rândul drepţilor sau recunoscute ca simboluri identitare proprii”.
În opinia preşedintelui, prin modalitatea de adoptare şi prin conţinutul său normativ, modificarea legislativă a fost adoptată cu încălcarea unor norme şi principii constituţionale, respectiv art.1 alin.(5), art.76 alin.(1) coroborat cu art.73 alin.(3) lit.h), respectiv art.29 şi art.30 din Constituţie. De asemenea, legea încalcă art.147 alin.(4) din Constituţie şi art.7 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, prin stabilirea conţinutului constitutiv al unei infracţiuni prin acte infralegale.
Legea în discuţie extinde sfera subiectului activ al infracţiunii, fiind incluse şi categoriile „rabin” sau „imam”, dar şi sintagma „altor funcţii, clericale sau monahale, asimilate cu acestea la solicitarea cultelor de către Secretariatul de Stat pentru Culte”.
Președintele susține că legea conține formulări vagi și încalcă principiile Constituției
„Astfel, se creează posibilitatea Secretariatului de Stat pentru Culte să stabilească, la cererea cultelor, alte funcţii clericale sau monahale asimilate celor de preot, rabin sau imam. În consecinţă, stabilirea conţinutului constitutiv al infracţiunii de exercitare fără drept a unei profesii sau activităţi, în acest domeniu, al exercitării libertăţii religioase, nu este realizată exclusiv prin lege, ci poate fi realizată inclusiv prin acte infralegale, acte administrative ale Secretariatului de Stat pentru Culte (…) În egală măsură, folosirea unei sintagme vagi, definită prin acte administrative ulterioare încalcă şi standardele de calitate a legii, potrivit art.1 alin.(5) din Constituţie. Art. 36 alin. (1) din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative impune condiţia ca legea să fie clară, de natură ‘să excludă orice echivoc, criteriu pe care apreciem că prevederea din legea supusă controlului de constituţionalitate nu îl îndeplineşte”, mai spune preşedintele.
Nicuşor Dan mai reproşează enumerarea incompletă a funcţiilor clericale şi monahale.
„În măsura admiterii criticilor formulate anterior cu privire la sintagma ‘altor funcţii, clericale ori monahale. asimilate cu acestea la solicitarea cultelor de către Secretariatul pentru Culte’, utilizată în formularea art. unic pct.1 din legea supusă controlului de constituţionalitate, aceste prevederi rămân neconstituţionale, deoarece enumeră expres numai preotul, rabinul şi imamul printre funcţiile clericale sau monahale a căror exercitare fără drept constituie infracţiune, fără a ţine cont de faptul că există şi alte titulaturi specifice celorlalte culte religioase recunoscute de lege (în număr total de 18), care sunt asociate unor funcţii clericale şi monahale proprii”, explică şeful statului.
Concret, altor culte religioase recunoscute prin lege le sunt specifice alte titulaturi, cum ar fi: muftiu (în cazul Cultului musulman), slujitor duhovnicesc/păstor (în cazul Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România), bătrân (în cazul Organizaţiei Religioase „Martorii lui lehova”).
Șeful statului reclamă restrângerea libertăţii conştiinţei şi libertăţii de exprimare
Toate aceste titulaturi trebuie luate în considerare de legiuitor în cuprinsul art. 23 alin. (4) din Legea nr. 489/2006, deoarece, după cum a reţinut şi Curtea Constituţională „indiferent de denumirea acordată personalului propriu de fiecare cult, valoarea socială ocrotită prin incriminarea faptei de exercitare fără drept a unei profesii sau activităţi este aceeaşi”, se arată în sesizare.
De asemenea, critici neconstituţionalitate pot să fie formulate şi din perspectiva faptului că textul incriminează „exercitarea fără drept a atribuţiilor” specifice mai multor funcţii clericale sau monahale, legiuitorul ignorând că, de cele mai multe ori, aceste atribuţii nu sunt stabilite prin lege, ca act normativ de reglementare primară, ci prin statutele şi codurile canonice ale cultelor, recunoscute prin hotărâre adoptată de Guvern, la propunerea Secretariatului de Stat pentru Culte.
O altă critică a preşedintelui se referă la încălcarea art.1 alin. (5), art. 29 şi art.30 din Constituţie prin stabilirea unui drept exclusiv al cultelor asupra modalităţilor religioase de cinstire a anumitor persoane, fapt ce încalcă libertatea religioasă, dar şi exerciţiul libertăţii de exprimare.
Nicuşor Dan vrea să retrimită în Parlament legea Vexler, deși CCR i-a respins sesizarea în unanimitate
Preşedintele Nicuşor Dan a declarat vineri că, după ce Curtea Constituţională va publica motivarea, va retrimite în Parlament „Legea Vexler”, mai transmite Agerpres.
„Legat de legea iniţiată de domnul Vexler, în primul rând completează o lege care există, e în vigoare. În doilea rând, eu am atacat-o la Curtea Constituţională, cerând Curţii Constituţionale să constate că aproximativ jumătate din articolele din această completare sunt neconstituţionale, opinie pe care o am în continuare, chiar dacă CCR a spus altceva. În continuare cred că a lăsa ambiguitate în mai multe articole din această lege este nociv pentru societate şi face ca tensiunea între cele două grupuri, pe care am văzut-o în societate de un an de zile, să se amplifice şi să nu se reducă şi, după ce Curtea Constituţională va redacta motivarea prin care a respins obiecţia mea de neconstituţionalitate, în termen de zece zile o voi trimite Parlamentului pe acele articole pe care le-am contestat”, a afirmat preşedintele Nicuşor Dan, într-o conferinţă de presă susţinută la Ambasada României de la Berlin, la finalul vizitei de o zi efectuate în Germania.
Curtea Constituţională a României a respins joi, ca neîntemeiată, sesizarea preşedintelui Nicuşor Dan în legătură cu Legea privind unele măsuri pentru combaterea antisemitismului şi xenofobiei, precum şi interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob.
(Citește și: CCR respinge sesizarea preşedintelui Nicuşor Dan referitoare la claritatea legii de interzicere a organizațiilor și faptelor fasciste și rasiste)
***
Urmărește-ne pe Google News
