Polonia ar putea fi o soluție parțială la criza din UE care se confruntă cu o lipsă gravă de pământuri rare, elemente vitale pentru industria de înaltă tehnologie și de apărare.
„Europa aprecază corect că materiile prime sunt cruciale, de exemplu, în dezvoltarea tehnologică și producția de energie. (…) Deși diagnosticele sunt corecte și se știu de peste un deceniu, acest lucru nu s-a tradus în acțiuni care ar putea atenua riscurile identificate”, a declarat Tomasz Zdzikot de la Fundația SET pentru portalul de știri DoRzeczy.
Un raport recent al Fundației SET a abordat ceea ce UE a identificat ca un pilon cheie al securității naționale: industria minieră și, într-un sens mai larg, asigurarea aprovizionării aprovizionării cu materii prime critice.
Aici va juca un rol cheie industria minieră poloneză, a declarat Zdzikot pentru DoRzeczy. Țara nu este implicată doar în mineritul cărbunelui, ci și în extracția cuprului, litiului și titanului.
KGHM din Polonia este unul dintre cei mai mari producători de argint din lume, precum și un important producător de cupru. Compania are mine și proiecte miniere în Chile, Statele Unite și Canada, ceea ce îi permite să joace un rol semnificativ în asigurarea securității resurselor Europei.
De asemenea, el a subliniat că Europa trebuie să promoveze pregătirea specialiștilor în minerit.
Europa nu mai pregătește specialiști în minerit
„Din anul 2000 până în prezent, numărul absolvenților de unități de invățământ de minerit și utilaj minier din Europa a scăzut cu 60%. Vârsta medie a unui miner în Europa este acum de peste 50 de ani. Din fericire, noi, în Polonia, avem încă mineri, experți și universități excelente care specializează tinerii în minerit”, a spus Zdzikot. „De asemenea, avem un personal academic excelent, capabil să conducă proiecte complexe”, a continuat el, adăugând că ceea ce îi lipsește Poloniei „este o politică coerentă în materie de resurse”.
UE, în ansamblu trebuie să decidă de ce materii critice are nevoie pentru a obține un avantaj competitiv. Aceste lucru poate începe în Polonia, deoarece țara poate furniza tot cuprul și cărbunele de care continentul are nevoie. Însă sectorul minier al Poloniei trebuie extins și la alte resurse.
Raportul Fundației SET solicită, de asemenea, înființarea unui Fond European pentru Mărfuri care să sprijine investițiile în exploatarea materiilor prime la nivel global, să ajute la identificarea zăcămintelor și să stabilească structuri financiare pentru a dobândi drepturi asupra exploatărilor de materiale critice.
UE – vulnerabilă la toate capitolele
Cu toate acestea, Europa este în prezent vulnerabilă la întreruperi în aprovizionarea pentru aproape toate materiile prime cheie.
Există planuri, a remarcat expertul, de a crește extracția, de a simplifica și scurta procedurile și de a diversifica sursele de aprovizionare, dar UE – împreună cu multe alte țări – rămâne extrem de dependentă de surse externe, și anume China.
Acest lucru nu este o coincidență. China, subliniază raportul, își urmează politica privind pământurile rare încă din anii 1980. Astăzi, furnizează aproape 100% din cererea globală pentru 10 elemente grele din pământuri rare.
Întrebat despre decizia recentă a Chinei de a limita exporturile de metale rare, Zdzikot a confirmat că toate companiile (inclusiv cele din afara Chinei) care exportă produse care conțin cel puțin 0,1% elemente chinezești din metale rare sau care utilizează tehnologii chinezești de minerit, prelucrare sau reciclare vor fi obligate să obțină o licență emisă de Ministerul Comerțului din China.
De asemenea, s-a anunțat că, de regulă, aprobările nu vor fi acordate dacă implică construirea de capacități militare sau chiar dezvoltarea de tehnologii cu dublă utilizare, cum ar fi inteligența artificială cu potențial militar.
În 2024, NATO a publicat o listă cu 12 materii prime pe care le-a desemnat ca fiind cruciale pentru industria de apărare. Aici, China se bucură încă de un monopol global, a spus Zdzikot.
Vehiculele electrice și instalațiile pentru energii regenerabile necesită, de asemenea, cantități din ce în ce mai mari de resurse diverse. În total, cererea va crește pentru toate metalele și resursele de pământuri rare.
De exemplu, se preconizează că cererea globală de litiu va crește de 40 de ori între 2020 și 2040, de 25 de ori pentru grafit și de 7 ori pentru elementele extrase din pământuri rare.
Țările cu tradiție în minerit au un avantaj
Ar dura ani de zile pentru ca țările să achiziționeze sau să dezvolte tehnologia pentru extragerea și prelucrarea pământurilor rare. Țările miniere foarte avansate, cum ar fi Australia și Canada, estimează că sunt necesari cel puțin șase ani pentru a atinge capacitatea de a rafina elementele din pământuri rare fără a utiliza tehnologii chinezești.
Legea privind materiile prime critice a Uniunii Europene prevede că UE își propune să satisfacă cel puțin 10% din cererea sa de materii prime strategice prin exploatări proprii până în 2030. Obiectivul său este obținerea unei capacități de procesare de 40% din consumul său de materii prime strategice și o capacitate de reciclare de 25%.
De asemenea, reglementarea urmărește să se asigure că nicio țară nu furnizează Uniunii Europene mai mult de 65% dintr-o singură materie primă strategică.
Cheia pentru a realiza toate acestea este scurtarea timpului necesar pentru a relansa industria energetică, potrivit lui Zdzikot.
Cititi si: Au pământuri rare, dar nu au mineri: Ce pot face SUA pentru a reduce deficitul uriaș de forță de muncă, în competiția cu China
***
Urmărește-ne pe Google News
