De la armată la pensii și până la soarta industriei auto, fiecare reformă majoră a devenit un câmp de luptă politic în coaliția formată de conservatorii cancelarului german Friedrich Merz cu social-democrații, scrie Politico.
Disputele dintre politicienii de vârf de centru-stânga și centru-dreapta cu privire la politicile cheie ale guvernului afectează poziția Germaniei în UE, întrucât alte țări au dificultăți în a înțelege poziția Berlinului cu privire la o serie de probleme cheie.
Există, de asemenea, îndoieli tot mai mari cu privire la perspectivele de supraviețuire pe termen lung ale coaliției. Mai puțin de o treime dintre germani consideră că coaliția va putea guverna până la sfârșitul legislaturii, în 2029, potrivit unui sondaj realizat de institutul de sondaje Insa pentru Bild, care a înregistrat, de asemenea, o scădere a aprobării guvernului la un nivel record de doar 25%.
„Cele două mari partide ale fostului centru se află acum într-o dilemă, în sensul că, pe de o parte, trebuie să se distanțeze într-o anumită măsură unul de celălalt, dar, în același timp, trebuie să se teamă întotdeauna că, într-un anumit sens, dacă nu colaborează corespunzător, acest lucru va avantaja partidele de extremă dreapta”, a declarat Florian Grotz, politolog la Universitatea Helmut Schmidt din Hamburg.
Recrutarea și sistemul de pensii, motive de dispută
Un exemplu elocvent al luptelor interne haotice din cadrul coaliției CDU/CSU – SPD este disputa privind recrutarea militară, o dispută atât asupra viitorului armatei, cât și asupra rolului pe care aceasta ar trebui să îl joace în identitatea națională a Germaniei.
Bundeswehr trebuie să ajungă la 260.000 de soldați până în 2035, de la aproximativ 180.000 în prezent. Conservatorii doresc să reintroducă recrutarea „pe bază de loterie” dacă recrutarea voluntară eșuează, invocând datoria civică ca pilon al rezilienței naționale.
SPD, susținut de ministrul apărării Boris Pistorius, ripostează că constrângerea nu va face decât să genereze ineficiență într-un moment crucial pentru reînarmarea Germaniei. Pistorius a torpilat deja un compromis între cele două grupuri parlamentare, respingând reintroducerea elementelor obligatorii.
În timp ce SPD încearcă să protejeze tinerii de recrutarea obligatorie, o altă problemă generațională a declanșat o rebeliune în cadrul blocului lui Merz: reforma pensiilor.
În centrul acesteia se află ministrul muncii din SPD, Bärbel Bas, care dorește să mențină nivelul actual al pensiilor de 48% din salariul mediu după 2031.
Bas susține că această măsură de protecție este esențială pentru a preveni reducerea beneficiilor atunci când generația baby boom din Germania se va pensiona la sfârșitul acestui deceniu.
Pentru Germania, aceasta nu este o chestiune minoră. Pensiile sunt cea mai mare cheltuială publică a țării – mai mare decât apărarea, educația sau sănătatea – iar sistemul se bazează pe un pact delicat între lucrători și pensionari. În următorii ani, milioane de persoane vor părăsi piața muncii, în timp ce mult mai puțini tineri vor intra pe piața muncii, amenințând să falimenteze modelul de plată.
Eliminarea motoarelor cu ardere internă alimentează disensiunile
Eliminarea treptată a motoarelor cu ardere internă până în 2035 de către UE – o problemă crucială pentru industria auto germană, care reprezintă aproape o cincime din exporturile țării – este o altă chestiune delicată care expune slăbirea influenței Germaniei asupra tranziției industriale a Europei.
Uniunea Creștin-Democrată a lui Merz și SPD au susținut provizoriu un compromis pentru a menține, în principiu, interdicția UE din 2035, creând în același timp excepții pentru hibrizii plug-in, de exemplu.
Dar Uniunea Social-Creștină Bavareză a refuzat categoric. Premierul bavarez Markus Söder a calificat interdicția drept un atac la adresa sufletului industrial al Germaniei, avertizând Bruxelles-ul să renunțe la „reglementările sale ideologice”. Söder se teme că va pierde voturile clasei muncitoare în favoarea partidului de extremă dreapta AfD, care a transformat apărarea motorului cu ardere internă într-un slogan electoral înaintea alegerilor locale de anul viitor.
O țară forțată să se reinventeze
În timpul lungii perioade de guvernare a fostei cancelare Angela Merkel, între 2005 și 2021, prosperitatea Germaniei s-a bazat pe trei piloni: exporturile către China, gazul ieftin din Rusia și protecția SUA prin NATO. Toate acestea s-au prăbușit, distruse de barierele pieței chineze, invazia pe scară largă a Ucrainei de către Moscova și punerea sub semnul întrebării de către președintele Donald Trump a garanțiilor de securitate ale SUA pentru Europa.
„Germania a creat și s-a bucurat de condiții relativ favorabile în era Merkel – din punct de vedere economic, geopolitic etc. – și s-au luat puține măsuri pentru viitor”, a spus Florian Grotz, politolog la Universitatea Helmut Schmidt din Hamburg. „De aceea, dificultățile există acum nu numai într-un singur domeniu, ci în multe”, a adăugat el.
Rezultatul este o țară forțată să se reinventeze – dar teama de partidele marginale îi ține pe politicienii mainstream în impas, a explicat Sabine Kropp, profesor de științe politice la Freie Universität Berlin. „O abordare cu adevărat proastă în acest moment este teama constantă de AfD. „Totul este privit prin prisma beneficiilor sau prejudiciilor pentru AfD, iar acest lucru reduce capacitatea de a rezolva problemele”, a mai spus Sabine Kropp.
(Citește și: „CEPA: Cancelarul Merz ridică tonul la China, dar declarațiile fără acțiune nu ajută deloc economia Germaniei”)
***
Urmărește-ne pe Google News
