Activitatea economică din zona euro a încetinit semnificativ în martie, apropiindu-se de stagnare, pe fondul creșterii costurilor la energie și al incertitudinilor generate de conflictul din Orientul Mijlociu, care afectează cererea și încrederea companiilor.
Indicele PMI compozit a scăzut la 50,5 în martie, de la 51,9 în februarie, coborând ușor sub estimările pieței și atingând cel mai redus nivel din ultimele 10 luni.
Jack Allen-Reynolds, economist-șef adjunct pentru zona euro la Capital Economics, explică, într-o notă transmisă investitorilor, că datele arată deja impactul creșterii prețurilor la energie. „Costurile mai mari ale energiei afectează cererea și determină o creștere rapidă a prețurilor de intrare”, avertizează el.
Potrivit acestuia, scăderea PMI compozit este „în linii mari compatibilă cu o stagnare a economiei”, în pofida corelației mai slabe dintre PMI și PIB din ultimii ani.
Serviciile au fost responsabile de declinul economic din martie
Slăbiciunea activității economice a fost determinată în principal de sectorul serviciilor, în timp ce industria a rămas relativ stabilă. Allen-Reynolds subliniază că unele companii, în special din Germania, au încercat să anticipeze posibilele perturbări ale lanțurilor de aprovizionare prin devansarea achizițiilor, ceea ce a generat un impuls temporar.
„Unele companii și-au devansat achizițiile, dar acest efect nu va dura mult”, scrie el.
Datele PMI arată o deteriorare accentuată a timpilor de livrare, cea mai mare înregistrată în afara perioadei pandemice, și o scădere puternică a așteptărilor privind producția.
„Scăderea PMI privind așteptările de producție compozite a fost cea mai mare de la invadarea Ucrainei și a dus indicele la un minim al ultimelor 10 luni”, scrie economistul. Aceasta reflectă preocupările privind blocajele din lanțurile de aprovizionare și riscurile persistente pentru continuitatea producției.
Presiunile inflaționiste rămân puternice, prețurile de intrare crescând rapid, în special în sectorul manufacturier, în timp ce transmiterea acestora către prețurile finale este limitată. Allen-Reynolds mai arată că, deși prețurile de producție din industrie au crescut, ritmul este mai redus decât cel al costurilor, iar în sectorul serviciilor evoluția prețurilor a rămas aproape neschimbată, un semnal „încurajator pentru factorii de decizie monetară”.
„Războiul a spulberat speranțele unei accelerări a creșterii pe termen scurt”
Bert Colijn, economist-șef ING în Țările de Jos, afirmă că înainte de izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu optimismul în rândul companiilor europene era ridicat, pe fondul unei creșteri economice solide și al perspectivelor de majorare a investițiilor publice.
Însă „războiul a spulberat speranțele unei accelerări a creșterii pe termen scurt”, iar firmele au raportat creșteri semnificative ale costurilor de intrare și perturbări ale aprovizionării.
Colijn subliniază că sectorul manufacturier a rămas relativ stabil, dar sentimentul producătorilor pentru lunile următoare s-a deteriorat vizibil.
„Pentru lunile care urmează, producătorii sunt mult mai prudenți, iar serviciile au înregistrat deja o scădere semnificativă, de la 51,9 la 50,1”, notează el.
Economistul olandez atrage atenția asupra vulnerabilităților structurale ale zonei euro, mai ales pentru industriile intensive energetic.
„Redresarea va fi mai dificilă pentru industriile energofage și acest lucru are un impact major asupra producției totale”. În același timp, încrederea consumatorilor este afectată de creșterea prețurilor la combustibili, ceea ce „ar putea pune presiune pe consumul gospodăriilor, în pofida creșterilor salariale”, avertizează specialistul.
(Citește și: ”Piețele globale se prăbușesc din cauza tensiunilor din Orientul Mijlociu”)
***
Urmărește-ne pe Google News
