Aproximativ 73.1% din români cred că lucrurile merg într-o direcție greșită, procent mare, ușor mai mic decât cel din noiembrie 2022 (74.8%), dar semnificativ peste procentul de 66.3% în noiembrie 2025 și 61.1% din octombrie 2024, conform unui sondaj realizat de INSCOP Research, la solicitarea New Strategy Center, prezentat joi, în conferință de presă.
Joi, au fost prezentate, în cadrul unei conferințe de presă, Prezentarea de joi a conținut rezultatele cercetării sociologice ”4 ani de război în Ucraina. Impactul profund asupra opiniei publice din România”, realizată în perioada 28 ianuarie – 6 februarie.
Agenda internă
Direcția țării
- 22.2% dintre respondenți sunt de părere că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcție bună (față de 20% în noiembrie 2022, 23.4% în noiembrie 2023, 30.3% în octombrie 2024 și 24.1% în noiembrie 2025).
- 73.1% cred că lucrurile merg într-o direcție greșită (față de 74.8% în noiembrie 2022, 68.6% în noiembrie 2023, 61.1% în octombrie 2024 și 66.3% în noiembrie 2025).
- 4.7% nu știu sau nu răspund (față de 5.3% în noiembrie 2022, 8% în noiembrie 2023, 8.6% în octombrie 2024 și 9.6% în noiembrie 2025).
Optimiști vs. pesimiști:
- Sunt optimiști cu privire la direcția țării mai ales votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare.
- Sunt pesimiști cu privire la direcția țării în special: votanții PSD și AUR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație primară, locuitorii din mediul rural.
Surse de îngrijorare – lipsa joburilor coboară în clasament
- 32.2% dintre români precizează corupția drept cea mai importantă problemă care îi îngrijorează (față de 21.5% în noiembrie 2023).
- 23.6% menționează creșterea prețurilor (față de 23.6% în noiembrie 2023)
- 13.4% starea de sănătate proprie și a familiei (față de 18.1% în noiembrie 2023)
- 11.7% starea sistemului de educație (față de 14.3% în noiembrie 2023).
- Indică lipsa locurilor de muncă – 9.8% (față de 11.7% în noiembrie 2023)
- Războiul din Ucraina – 6.9% (față de 9% în noiembrie 2023).
- Starea infrastructurii – 0.7% (față de 1% în noiembrie 2023).
- Ponderea non-răspunsurilor este de 1.6% (față de 0.8% în noiembrie 2023).
Poziționarea în funcție de preferințele politice
- Aleg ca principală sursă de îngrijorare corupția mai ales: votanții USR și AUR, bărbații, persoanele între 45 și 59 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București, angajații din sectorul public.
- Precizează creșterea prețurilor drept cea mai importantă problemă care îi îngrijorează în special: votanții PSD, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație primară și medie, locuitorii din mediul rural.
- Votanții PSD, persoanele de peste 60 de ani și cei cu educație primară menționează într-o proporție mai mare ca restul populației starea de sănătate proprie și a familiei drept sursă principală de îngrijorare.
- Mai ales votanții PNL și persoanele de peste 60 de ani consideră războiul din Ucraina drept cea mai îngrijorătoare problemă.
Războiul din Ucraina
Crește procentul românilor care cred că Rusia va fi învingătoare
- 44.5% dintre cei chestionați consideră că Rusia va câștiga războiul din Ucraina (față de 26.1% în mai 2022 și 32.6% în noiembrie 2023)
- în timp ce 23.4% indică Ucraina (față de 50.3% în mai 2022 și 34.5% în noiembrie 2023).
- 32.2% nu știu sau nu răspund (față de 23.5% în mai 2022 și 32.9% în noiembrie 2023).
Părerile, în funcție de profilul socio-demografic
- Sunt de părere că Rusia va câștiga războiul mai ales: votanții AUR și tinerii sub 30 de ani.
- Cred că Ucraina va câștiga războiul în special: votanții PNL și USR, femeile, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București.
Majoritatea românilor cred că Rusia ar trebui să returneze Ucrainei teritoriile ocupate
- 35.4% dintre participanții la sondaj sunt de părere că, pentru a se opri războiul, Ucraina ar trebui să facă concesii Rusiei (față de 24.5% în noiembrie 2023).
- 53.3% consideră că Rusia ar trebui să se retragă și să returneze Ucrainei teritoriile (față de 64.7% în noiembrie 2023).
- Ponderea non-răspunsurilor este de 11.3% (față de 10.8% în noiembrie 2023).
Distribuția opiniilor
- Consideră că, pentru a se opri războiul, Ucraina ar trebui să facă concesii Rusiei mai ales: votanții AUR, bărbații, persoanele între 30 și 59 de ani, angajații din sectorul privat.
- Cred că Rusia ar trebui să se retragă și să returneze Ucrainei teritoriile în special: votanții PSD, PNL și USR, femeile, tinerii sub 30 de ani.
Vinovatul pentru războiul din Ucraina – UE, printre responsabili
- 54.9% dintre cei chestionați sunt de părere că vinovatul de declanșarea războiului este Rusia (față de 71.2% în mai 2022 și 49.8% în noiembrie 2023).
- 14.1% indică Ucraina (față de 4.5% în mai 2022 și 8.8% în noiembrie 2023).
- 7.7% SUA (față de 10.4% în mai 2022 și 14.6% în noiembrie 2023).
- 9% Uniunea Europeană (față de 1.7% în mai 2022 și 2.9% în noiembrie 2023).
- 3.5%, alții.
- Ponderea non-răspunsurilor este de 10.8% (față de 8.3% în mai 2022 și 19.4% în noiembrie 2023).
Mai ale votanții AUR consideră vinovată UE
- Consideră că Rusia este vinovată de declanșarea războiului mai ales: votanții PSD, PNL și USR, tinerii sub 30 de ani și persoanele de peste 60 de ani, locuitorii din București.
- Cred că Ucraina este vinovată în special: votanții PSD și AUR, persoanele cu educație primară.
- Persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație superioară și angajații din sectorul privat indică SUA într-o proporție mai mare ca restul populației.
- Mai ales votanții AUR, persoanele între 30 și 44 de ani și cei cu educație primară cred că UE este vinovată de declanșarea războiului.
România și Aliații
Scade ponderea românilor care sunt de acord ca România să intre în război dacă un partener NATO este atacat
În cazul în care un stat NATO ar fi atacat:
- 40.9% dintre cei intervievați consideră că România ar trebui să își îndeplinească obligațiile de stat NATO și să ajute militar aliatul atacat (față de 51.1% în februarie 2022 și 51.2% în mai 2022).
- 27.4% cred că România nu ar trebui să participe la război, dar să trimită ajutoare medicale și hrană (față de 27.7% în februarie 2022 și 28% în mai 2022).
- 19.6% ar alege ca România să rămână neutră (față de 12.2% în februarie 2022 și 15.9% în mai 2022).
- 5.5% și-ar dori ca țara să iasă din NATO (față de 6.2% în februarie 2022 și 3% în mai 2022).
- 6.5% nu știu sau nu răspund (față de 2.8% în februarie 2022 și 1.9% în mai 2022).
Distribuția opiniilor
- Sunt de părere că România ar trebui să își îndeplinească obligațiile de stat NATO și să ajute militar aliatul atacat în special: votanții PNL și USR, bărbații, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București.
- Consideră că România nu ar trebui să participe la război, dar să trimită ajutoare medicale și hrană mai ales: femeile, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație primară.
- Votanții AUR cred într-o proporție mai mare ca restul populației că România ar trebui să rămână neutră În cazul în care un stat NATO ar fi atacat.
Apărarea externă a României
Întrebați în ce măsură cred că diversele entități/ țări ar apăra România în cazul unui atac al Rusiei, 66.6% dintre respondenți au indicat în foarte mare sau în destul de mare măsură NATO, 47.7% – Franța, 46.6% – SUA și 44.6% – Germania, Marea Britanie – 38.1%.
NATO
- 35.3% dintre români cred că NATO va apăra România în cazul în care țara ar fi atacată de Rusia în foarte mare măsură, 31.3% în destul de mare măsură, 12.7% în destul de puțină măsură, iar 17% în foarte puțină măsură sau deloc. 3.6% nu știu și 0.1% nu răspund.
- Sunt de părere că NATO va apăra România în cazul în care țara ar fi atacată de Rusia mai ales: votanții PSD, PNL și USR, bărbații, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București. Votanții AUR, persoanele între 30 și 59 de ani și cei cu educație primară cred cel mai puțin că NATO va apăra România în cazul în care țara ar fi atacată de Rusia.
SUA
- Întrebați în ce măsură cred că SUA ar apăra România în cazul în care țara ar fi atacată de Rusia, 18.3% dintre cei chestionați spun că în foarte mare măsură, 28.3% în mare măsură, 17.9% în destul de puțină măsură, iar 29% în foarte puțină măsură sau deloc. 6.2% nu știu, iar 0.3% nu răspund.
- Sunt de părere că SUA va apăra România în cazul în care țara ar fi atacată de Rusia mai ales: votanții PNL, bărbații, tinerii sub 30 de ani, locuitorii din București. Votanții USR și persoanele între 45 și 59 de ani cred cel mai puțin că SUA ar interveni în cazul unui atac rusesc asupra României.
Franța
- În cazul în care România ar fi atacată de Rusia, 23.6% dintre participanții la sondaj cred că Franța ar apăra țara în foarte mare măsură, 24.2% în destul de mare măsură, 16.2% în destul de puțină măsură, iar 31% în foarte puțină măsură sau deloc. 5% nu știu și 0.2% nu răspund.
- Votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani și persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare și angajații din sectorul public sunt cei mai încrezători că Franța ar apăra țara dacă ar fi atacată de Rusia. Votanții USR, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație primară și locuitorii din mediul rural cred cel mai puțin că Franța ar interveni în cazul unui atac rusesc asupra României.
Germania
- 17.3% dintre respondenți consideră Germania ar apăra România în cazul în care țara ar fi atacată de Rusia în foarte mare măsură, 27.4% în mare măsură, 17.4% în destul de puțină măsură, iar 31.6% în foarte puțină măsură sau deloc. 6.1% nu știu, iar 0.2% nu răspund.
- Votanții PNL și USR, bărbații, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară și locuitorii din București sunt cei mai încrezători că Germania ar apăra țara dacă ar fi atacată de Rusia. Votanții AUR, persoanele cu educație primară, locuitorii din mediul rural și angajații din sectorul public cred cel mai puțin că Germania ar interveni în cazul unui atac rusesc asupra României.
Marea Britanie
- 14.6% dintre cei intervievați consideră că Marea Britanie va apăra România în cazul în care țara ar fi atacată de Rusia în foarte mare măsură, 23.6% în destul de mare măsură, 19.4% în destul de puțină măsură, iar 36.4% în foarte puțină măsură sau deloc. 5.9% nu știu și 0.2% nu răspund.
- Sunt de părere că Marea Britanie va apăra România în cazul în care țara ar fi atacată de Rusia mai ales: votanții PNL și USR, bărbații, tinerii sub 30 de ani și persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație superioară. Votanții AUR, femeile, persoanele între 30 și 44 de ani și cei cu educație medie cred cel mai puțin că Marea Britanie ar interveni în cazul unui atac rusesc asupra României.
Încrederea în lideri internaționali
Donald Trump și Emanuel Macron conduc în topul încrederii liderilor internaționali, 33% dintre respondenți declarând că au foarte multă și destul de multă încredere cei doi președinți, american și francez (față de 30.5%, respectiv 26.3% în iunie 2025).
Clasamentul continuă cu Ursula von der Leyen cu un capital de încredere de 23.7%, Volodimir Zelensky cu 23.1%, și Frederick Merz cu 20.8%.
Pe ultimele poziții se situează Victor Orban cu 20.5% și Vladimir Putin cu 17.5% (față de 15.6% în iunie 2025).
(Citește și: Sondaj INSCOP: 2 din 3 români sunt covinși că impozitele pe proprietate sunt mai mari în România decât în alte state UE)
****
Urmărește-ne pe Google News
