Până la data de 9 decembrie, în România au fost emise 217.243 de permise de protecție temporară pentru refugiaţii ucraineni, anunță Ministerul de Interne.
Pe lângă permisele de protecție temporară, datele arată că, de la izbucnirea conflictului, un număr de 4.534 de cetățeni ucraineni au solicitat azil în România.
Datele arată că în luna decembrie au fost deja emise sau reemise 583 de permise, dar este remarcabil, notează comunicatul, că nu a fost înregistrată nicio nouă cerere de azil.
Persoanele care au depus cereri de azil au fost găzduite în cele șase centre regionale de proceduri și cazare aflate sub administrarea Inspectoratului General pentru Imigrări.
La momentul actual, capacitatea de cazare a acestor centre regionale este utilizată în proporție de 19,9%, indicând disponibilitatea resurselor pentru eventuale noi fluxuri.
4,3 milioane de ucraineni refugiați în UE, peste 1,2 milioane în Germania
În septembrie 2025, țările UE au emis 79 205 noi decizii de acordare a protecției temporare, cel mai mare număr înregistrat din august 2023.
La 30 septembrie 2025, 4,3 milioane de cetățeni din afara UE, care au fugit din Ucraina ca urmare a războiului de agresiune al Rusiei, se aflau sub protecție temporară în UE.
Ponderea beneficiarilor de protecție temporară din Ucraina în raport cu populația era cea mai mare în Cehia (35,7 la 1 000 de persoane), urmată de Polonia (27,6) și Estonia (25,5).
Față de sfârșitul lunii august 2025, numărul persoanelor din Ucraina aflate sub protecție temporară la sfârșitul lunii septembrie a crescut cu 49.555 în întreaga UE (+1,2 %).
Dintre țările pentru care sunt disponibile date, acest număr a crescut în 24 de țări ale UE, cele mai mari creșteri absolute fiind observate în:
- Polonia (+12 960; +1,3 %)
- Germania (+7 585; +0,6 %)
- Cehia (+3 455; +0,9 %).
Singura scădere a fost înregistrată în Franța (-240; -0,4 %).
(Citește și: Cum s-au așezat refugiații ucraineni în statele UE)
****
Urmărește-ne pe Google News
