Flota comercială de pescuit a Chinei, compusă din peste 57.000 de nave, și-a reluat în decembrie, de o manieră agresivă, activitatea în apele teritoriale ale unor state din America Centrală și de Sud, după ce au trecut Pacificul, scriu agențiile internaționale de presă.
Conform unei investigații a Deutche Welle (DW), navele chineze pescuiesc cu transponderele obligatorii de locație închise sau transmit în general mai multe semnale de locație (false). În ultimii ani, navele chineze au trecut de mai multe ori Pacificul – în numere imense – după ce au epuizat stocurile de pește din propriile ape de coastă la începutul anilor 2000.
Acum, navele de pescuit chineze distrug stocurile de pește în partea opusă a Pacificului.
„Suntem copleșiți. Nu există nicio autoritate maritimă care să ne apere”
Distrugerile din America de Sud provocate de vasele chineze de pescuit sunt de neimaginat, potrivit DW, iar China ar reprezenta acum peste 80% din pescuitul în apele din largul Argentinei, Ecuadorului și din apele teritoriale și Peru. Asta produce inclusiv pierderi flotelor locale de nave de pescuit.
„Suntem copleșiți de bărcile străine, fix unde lucrăm noi, pentru că nu există niciun control maritim, nicio autoritate maritimă care să ne apere”, spune pentru DW Jose Lopez, un pescar peruvian.
Mai mult, potrivit unui studiu realizat de Global Fishing Watch, un ONG independent, China a fost responsabilă pentru „44% din activitatea de pescuit vizibilă la nivel mondial” pe parcursul unei perioade de trei ani, începând din 2022.
De notat că China este clasată drept cea mai problematică țară din lume printr-un indice ce urmărește așa-numitul „pescuit IUU”: adică pescuit ilegal, nedeclarat și nereglementat. Flota sa – de departe cea mai mare din lume – este implicată frecvent în suprapescuit, capturarea unor specii de rechini pe cale de dispariție, intruziuni ilegale în jurisdicții naționale, licențiere falsă și documente false privind capturile, precum și muncă forțată.
Cum își operează chinezii activitățile extractive. Marile companii chineze de pescuit primesc subvenții de la Beijing și sunt listate pe bursele americane
Potrivit publicației americane The Hill, chinezii își măresc capturile cu ajutorul unor „nave-mamă” („motherships”), precum Hai Feng 718, operată de Chinese National Fisheries Corp. Acestea sunt nave frigorifice uriașe, care le permit ambarcațiunilor mai mici să-și descarce captura pe mare, astfel încât bărcile mici să poată continua pescuitul și să „subraporteze captura și să-i mascheze originea”.
Publicația americană arată că o parte din pescuitul chinez este legal. De exemplu, flotele Chinei staționează în apropierea Insulelor Galapagos (Ecuador) pentru a pescui peștii când ies din apele protejate. Nu există o lege care să interzică această activitate.
Cu toate acestea, o mare parte din pescuitul chinez este ilegal.
„(Republica Populară Chineză) operează cea mai mare flotă de pescuit în ape îndepărtate din lume, o flotă care se angajează în braconaj – furt – al resurselor acvatice, de la națiunile insulare din Pacificul de Sud până la țărmurile ambelor coaste ale Americii de Sud și dincolo de ele”, a afirmat James Fanell, de la Geneva Center for Security Policy.
Flotele chineze intră fără jenă în zonele economice exclusive ale altor țări — fâșia de apă dintre 12 și 200 de mile marine de la linia de coastă a unei țări, în care alte state nu au voie, printre altele, să pescuiască.
Argentina, Chile, Peru, Ecuador, Indonezia și Filipine se numără printre victimele notabile ale pescuitului ilegal chinez. La fel și SUA, în zona Alaska.
Pescuitul chinez în zonele altor țări înseamnă că Beijingul își încalcă obligațiile în cadrul Convenției ONU privind Dreptul Mării, fiind „un act ilicit la nivel internațional”.
Fuziunea dintre militar și civil. Flotele chineze sunt echipate cu sisteme de navigație ce le spun unde sunt localizate alte nave, inclusiv cele militare
The Hill mai scrie că flotele uriașe de pescuit ale Chinei reprezintă o amenințare care depășește simpla epuizare a stocurilor de pește.
„Navele chineze de pescuit în ape îndepărtate sunt echipate cu sistemul de navigație BeiDou, care oferă acestor flote capacitatea de a furniza date în timp real despre locația forțelor militare, a pazei de coastă și a flotelor de pescuit ale altor state, precum și despre poziționarea și zonele lor de operare”, a mai explicat James Fanell, coautor și al volumului Embracing Communist China: America’s Greatest Strategic Failure.
„Aceste flote de pescuit includ elemente ale Miliției Maritime a Forțelor Armate chineze, care pot fi folosite pentru a desfășura operațiuni cinetice sub pragul unui război în toată regula. Flotele Chinei sunt mai mult decât o operațiune de pescuit – ar trebui considerate o altă fațetă a programului de «fuziune militar-civil»”, a adăugat Fanell.
Alți experți, în securitate, notează că „flotele de pescuit ale Chinei pot fi implicate și în alte activități ilegale, precum traficul de droguri și traficul de persoane”.
(Citește și: ”Cristian Grosu / Dosarul Venezuela: când ”timpul nu mai are răbdare”. UE și sexul îngerilor”)
(Citește și: „Venezuela post-Maduro – Cum pot transforma SUA o reușită tactică într-un succes strategic”)
(Citește și: „Baze militare din capitala Venezeuelei, Caracas, și principalul port al țării – atacate de SUA. Regimul Maduro a căzut. Donald Trump: Vom conduce țara, o vom readuce pe linia de plutire”)
***
Urmărește-ne pe Google News
