Parlamentul a aprobat dislocarea de echipamente și militari americani pe teritoriul României – AUR s-a opus, cu scandal – Cum au votat partidele, care au fost argumentele și subiectele de pe agendă

Parlamentul a votat miercuri, în plenul reunit al celor două camere, dislocarea pe teritoriul României de forţe și echipamente americane defensive, la solicitarea președintelui României. Solicitarea a fost adoptată cu 272 de voturi pentru şi 18 voturi împotrivă, cinci abţineri. Doi parlamentari s-au abținut de la vot.

„E vorba de avioane de realimentare, (…) echipamente de monitorizare și echipamente de comunicații satelitare, acestea din urmă în corelare cu scutul de la Deveselu. Subliniez faptul că aceste echipamente sunt defensive și subliniez faptul că ele nu sunt înzestrate cu armament propriu-zis, în termeni tehnici se spune că ele sunt echipamente non-cinetice. Ele vor fi (…) vor fi dislocate în baza Acordului de parteneriat dintre România și Statele Unite ale Americii. (…) Îi asigur pe români că nu au motive de îngrijorare, țara lor este o țară sigură, ba chiar mai sigură”, a anunțat președintele Nicușor Dan, după ședința de miercuri a CSAT.

Procedura derulată și invocată în scrisoarea președintelui este prevăzută la art. 4 alin. (2) din Legea nr. 291/2007, republicată, privind Aprobarea intrării forţelor armate străine pe teritoriul României

Articolul 4:

• (1) Intrarea şi staţionarea forţelor armate străine în România sau tranzitarea teritoriului naţional de către acestea, în scopul pregătirii şi/sau desfăşurării de operaţii militare, potrivit angajamentelor asumate de România prin tratate internaţionale, se aprobă de către Preşedintele României la propunerea prim-ministrului, după consultarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Preşedintele României informează Parlamentul despre decizie, în termen de 5 zile de la luarea acesteia, iar dacă Parlamentul este în vacanţă, de la începerea sesiunii ordinare sau extraordinare, după caz.

• (2) În situaţia în care activităţile prevăzute la alin. (1) nu se execută în baza prevederilor unor tratate internaţionale la care România este parte, Preşedintele României solicită încuviinţarea Parlamentului.

• (3) Guvernul informează preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului despre situaţia forţelor armate străine aflate pe teritoriul României, semestrial sau ori de câte ori este nevoie.

Scandal cu fluiere în Parlament – suveraniștii au solicitat amânarea dezbaterilor și votului

AUR a cerut suspendarea şedinţei, deputatul Gianina Şerban declarând că parlamentarii nu au avut timp să citească documentul trimis de şeful statului. Solicitarea nu a fost supusă la vot, preşedintele Camerei Deputaţilor, Sorin Grindeanu, arătând că deputaţii şi senatorii au avut la dispoziţie 3 ore să studieze.

De asemenea, AUR a cerut şi retrimiterea documentului şefului statului.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Sorin Grindeanu, a afirmat că a fost dat un interval de aproximativ trei ore, la dispoziţie, parlamentarilor, ca să poată să citească această scrisoare. 

Şi Laurenţiu Plăeşu, senator AUR, a propus retrimiterea documentului şefului statului. 

„Consultând conţinutul scrisorii adresate de preşedintele României, toate elementele din această scrisoare se încadrează în prevederile alineatului (1). Invocarea solicitării privind aplicarea alineatului (2) spune astfel: în situaţia în care activităţile prevăzute la alineatul (1) nu se exercită în baza prevederilor unor tratate internaţionale la care România este parte, preşedintele României solicită încuviinţarea Parlamentului. În scrisoare se invocă atât parteneriatul strategic, care este un tratat internaţional între România şi Statele Unite, cât şi Acordul dintre România şi Statele Unite ale Americii privind activităţile forţelor Statelor Unite staţionate pe teritoriul României, semnat la Bucureşti la 6 decembrie 2005 şi ratificat prin Legea nr. 268/2006.  Având în vedere că acest conţinut al scrisorii se încadrează perfect în dispoziţiile articolului 4, alineatul (1)… Vă solicit să retrimitem preşedintelui solicitarea aceasta pentru a clarifica în ce măsură se încadrează în prevederile articolului 4, alineat 2. Şi vă rog să supuneţi la vot”, a cerut senatorul AUR, citat de News.ro.

George Simion a spus că nu există garanții privind caracterul defensiv al prezenței americane. Către ambasadorul SUA: ”Fiţi un aliat al românilor, nu un stăpân!”

Preşedintele AUR, George Simion, a declarat în plenul comun că este ”o decizie luată pe genunchi care afectează destinul unei naţiuni”.

”Nu avem garanţia că scopul şi că intenţiile sunt doar defensive, nu avem garanţia că cineva va apăra aceste baze militare, nu ştim câţi soldaţi rămân şi nu ştim multe, multe alte lucruri. Doar 64 de parlamentari au consultat acel document clasificat. Avem răspunderea faţă de poporul român ca niciun cetăţean să nu fie supus riscurilor”, a mai declarat preşedintele AUR.

”România trebuie să rămână o ţară sigură. Da, noi preţuim parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii, avem însă datoria şi responsabilitatea de a feri românii de război. Fiecare român contează. Nu trebuie să alarmăm inutil cetăţenii ţării, însă avem datoria să le spunem adevărul şi nu le putem garanta că în momentul ăsta nu există riscuri de securitate pentru ei. Vrem să transmitem un mesaj excelentei sale Darryl Nirenberg, ambasadorul Statelor Unite în România, citându-l pe poetul nostru naţional Mihai Eminescu: Cât suntem încă pe pace, vă spunem bine aţi venit”, a mai afirmat el.

”Bunicii şi părinţii noştri, domnule ambasador, şi-au pus speranţa în America şi în momentul ocupaţiei sovietice şi în momentul revoluţiei române din 1989. Acum vrem să ştim ce votăm. Alegerile ne-au fost anulate şi decizia de astăzi este luată de o putere ilegitimă, rezultată în urma furtului votului românilor în decembrie 2024. Şi acum românii se uită cu speranţă către Statele Unite ale Americii şi vă rugăm ca să nu tranzacţionaţi speranţa noastră şi să nu legitimaţi o putere ilegitimă. Va avea consecinţe catastrofale. Fiţi, ca ambasador, un aliat al românilor, nu un stăpân. Şi vă asigur şi pe dumneavoastră şi vă asigurăm pe toţi omologii americani că veţi avea respectul şi iubirea poporului român, atâta timp cât nu faceţi lucruri împotriva voinţei poporului român”, a subliniat Simion.

”Noi spunem astăzi: Da, păcii şi spunem astăzi românilor că nu meritam în 2026 să fim conduşi de această coaliţie care le pune viaţa în primejdie. Alegem pacea!”, a spus George Simion în final.

Ministrul Apărării: Nu e vorba de a băga România în război, ci de sporirea securității

„S-au spus multe dezinformări din partea asta a sălii. Unii nu înțelegeți ce se întâmplă în Parlament. Cu privire la posibilitatea ca MApN să decidă în locul parlamentului e o minciună pentru că nici măcar nu știți să citiți. În fiecare an toate cele 32 de țări membre NATO, la începutul anului, aprobă propun erea comandatului suprem al NATO de a gestiona forțele de intervenție rapidă. Nu e vorba nici de a băga Româniai în război, nu e vorba nici de a deveni țintă, nici de a deveni mai slab. Ceea ce se supune azi la vot e o sporire a securității. E nevoie de capacități tehnice de apărare. CSAT a fost consultat astăzi. Argumentele că nu aveți timp să citiți o informație, că președintele fuge de decizie sunt unele slabe și evocă lipsă de responsabilitate. Ce faceți astăzi – demostrați o incapacitate de a înțelege”, a spus ministrul Apărării, Radu Miruță.

Premierul Bolojan: Deciziile importante nu se iau cu vuvuzele

„Sunt aici în semn de respect pentru cetățenii României și pentru Parlamentul țării noastre și, în această calitate de prim-ministru, vă asigur că această propunere este în interesul țării noastre, este pentru siguranța românilor. Este o propunere făcută cu responsabilitate, care arată că România este un aliat sigur în această parte a lumii și este o propunere făcută cu responsabilitate. Stimați colegi, cu tot respectul, gândiți-vă ce înseamnă să iei decizii importante pentru țară. Ele nu pot fi luate cu vuvuzelele, ci trebuie luate întotdeauna cu responsabilitate. Din acest punct de vedere, vă rog să votați pentru această propunere în interesul României.”, a spus premierul Ilie Bolojan, în plenul reunit.

Sorin Grindeanu: Este un semnal clar că România îşi respectă angajamentele şi că este un partener serios

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Sorin Grindeanu, a declarat că ezitările sau retragerile din faţa responsabilităţilor asumate slăbesc relaţiile dintre aliaţi şi pot genera vulnerabilităţi periculoase. El a adăugat că votul pentru dislocarea de echipamente şi forţe americane în România este unul pentru siguranţa reală a României.

”O alianţă puternică se bazează pe încredere reciprocă şi consecvenţă. Ezitările sau retragerile din faţa responsabilităţilor asumate slăbesc relaţiile dintre aliaţi şi pot genera vulnerabilităţi periculoase. Principalul nostru aliat strategic este cel care continuă să asigure cea mai solidă umbrelă de securitate în faţa ameninţărilor externe. Parteneriatul Strategic cu Statele Unite a adus României beneficii majore: integrarea în NATO, sprijin pentru intrarea în Spaţiul Schengen, stabilitate, securitate şi protecţie într-o regiune marcată de conflicte”, a transmis Grindeanu.

Cele trei subiecte care au figurat pe agendă

Documentul aprobat de către Parlament este unul clasificat și a putut fi studiat de către deputați și senatori la comisiile de apărare din cele două camere.

Pe ordinea de zi a şedinţei s-au aflat trei puncte legate de această staționare în România a unor avioane pentru alimentarea în aer a navelor de luptă americane implicate în războiului împotriva Iranului:

1. Scrisoare prin care președintele Nicușor Dan informează Parlamentul că a aprobat forţele şi mijloacele Ministerului Afacerilor Interne care sunt trimise la misiuni şi operaţii în afara teritoriului naţional în anul 2026.

2. Scrisoarea prin care președintele informează Parlamentul României că a aprobat intrarea şi staţionarea în România a Forţei de reacţie NATO (Allied Reaction Force/ARF) sau tranzitarea teritoriului naţional de către aceasta, în scopul pregătirii şi/sau desfăşurării de operaţii militare, dacă va fi cazul, în anul 2026, precum şi mandatarea ministrului apărării naţionale pentru a aproba eventualele modificări în structura/compunerea ARF, care vor putea surveni în raport cu datele de planificare transmise de NATO pentru anul 2026.

3. Scrisoarea președintelui privind încuviinţarea, de către Parlamentul României a unor solicitări ale Prim-ministrului României, după consultarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării în data de 11 martie 2026.

Argumentele din scrisoarea pentru aprobarea forţelor şi mijloacelor MAI trimise la misiuni şi operaţii în afara teritoriului naţional

• În scrisoarea preşedintelui Nicuşor Dan privind aprobarea forţelor şi mijloacelor Ministerului Afacerilor Interne care sunt trimise la misiuni şi operaţii în afara teritoriului naţional în anul 2026 se arată că evoluţiile situaţiei de securitate din imediata vecinătate a ţării noastre, marcate de agresiunea militară iniţiată de Federaţia Rusă asupra Ucrainei, au demonstrat fără echivoc importanţa coordonării eforturilor şi a acţiunilor desfăşurate atât la nivelul Alianţei Nord-Atlantice, cât şi la nivelul Uniunii Europene, prin adoptarea de măsuri concrete şi credibile pentru consolidarea capacităţii de apărare şi reacţie la situaţii de criză.

• ”Concentrându-ne asupra dimensiunii de apărare, un rol important în asigurarea securităţii naţionale a României îl reprezintă participarea cu personal la misiuni şi operaţii internaţionale, ca parte integrantă a eforturilor derulate la nivelul partenerilor internaţionali în scopul asigurării unui mediu de securitate stabil, la nivel regional şi global. Din această perspectivă, participarea forţelor Ministerului Afacerilor Interne la misiuni şi operaţii în afara teritoriului naţional reprezintă o componentă importantă a configurării profilului strategic al României, ca membru responsabil al comunităţii internaţionale”, arată şeful statului în scrisoarea adresată Parlamentului. 

• Nicuşor Dan mai arată că ”securitatea şi stabilitatea în vecinătatea României, respectiv în Balcanii de Vest şi Vecinătatea Estică, rămân esenţiale pentru securitatea ţării noastre”. ”Astfel, susţinerea iniţiativelor în aceste zone geografice rămâne o prioritate pentru angajamentele României, în special la nivel NATO şi UE, dar şi în alte formate regionale. În continuarea acestor coordonate, tematica soluţionării conflictelor prelungite în regiunea Caucazului reprezintă un subiect important pe agenda de politică externă a României, aspect demonstrat de eforturile constante depuse la nivel politico-diplomatic pentru creşterea vizibilităţii acestui subiect pe agenda internaţională. Pornind de la această referinţă, în corelare cu eforturile derulate la nivelul UE pentru consolidarea capacităţilor de gestionare a crizelor, a fost acordată o atenţie deosebită misiunilor Uniunii Europene din Republica Moldova (EU Partnership Mission in the Republic of Moldova) şi Armenia (EUMA), prin menţinerea prezenţei Ministerului Afacerilor Interne, inclusiv pe parcursul anului 2026”, spune Nicuşor Dan. 

• Modul de angajare a forţelor şi mijloacelor Ministerului Afacerilor Interne care pot participa la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român în anul 2026, prezentat în anexă, a avut în vedere o serie de aspecte care să asigure un grad ridicat de eficienţă pe linia participării personalului Ministerului Afacerilor Interne la misiuni şi operaţii internaţionale şi să răspundă, în egală măsură, intereselor de securitate ale României, în special în regiunile apropiate ţării noastre.
• ”În acest context, în conformitate cu prevederile Legii nr. 121/2011 privind participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, cu modificările şi completările ulterioare, la propunerea Prim-ministrului României, după consultarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, am aprobat forţele şi mijloacele Ministerului Afacerilor Interne care sunt trimise la misiuni şi operaţii în afara teritoriului naţional în anul 2026. Totodată, am aprobat ca, în corelare cu cerinţele operaţionale, situaţia de securitate şi evoluţia misiunilor şi operaţiilor, adaptarea participării la misiuni să se realizeze de către ministrul afacerilor interne, în limitele numărului total de efective aprobat”, mai spune preşedintele în scrisoare. 

Documentul a trecut de comisiile de apărare din celor camere fără votul AUR

Comisiile pentru apărare ale Camerei Deputaților și Senatului au aprobat, miercuri, cu majoritate de voturi, hotărârea care să permită, conform scrisorii președintelui României, prezența în baza de la Mihail Kogălniceanu a unor capabilități ale Statelor Unite, care se vor desfășura pe o perioadă determinată, a anunțat președinta Comisiei senatoriale, Nicoleta Pauliuc, menționând că este vorba despre capabilități defensive.

„Ședința reunită a celor două comisii ale Camerei Deputaților și Senatului au încheiat această dezbatere. Am aprobat cu majoritate de voturi o hotărâre care să permită, așa cum e și solicitarea, scrisoarea președintelui României, prezența pe baza de la Mihail Kogălniceanu a unor capabilități care se vor desfășura pe o perioadă determinată. Există această întrebare, poate și în spațiul public, dar și noi am dezbătut-o în cadrul comisiei: de ce hotărâre și nu informare, pentru că există un text de lege, când anul trecut, în 2025, în septembrie, am prezentat o informare în cadrul Parlamentului legat de prezența unor avioane care să facă alimentarea în aer, a unor capabilități și, în același timp, pe lângă acest lucru, în momentul în care se schimbă configurația de parametri, adică avem anumite rotații, modificări de prezență militară, atunci e nevoie de o hotărâre a Parlamentului”, a declarat Nicoleta Pauliuc, citată de Agerpres.

Ea a precizat că este o decizie politică și o decizie argumentată juridic.

Reprezentanții AUR nu au votat și au ridicat problema votului online, care ar fi un vot în alb, cât timp documentul nu este accesibil online, ci doar la comisii.

„Am întrebat cum poate vota un parlamentar online un document clasificat și mi s-a spus că unii poate nu vor să citească. (…) Am fost scoși din ședința Comisiilor de apărare și trimiși să consultăm un document clasificat la staff-ul comisiei. Dacă asta înseamnă clasificat, e o surpriză pentru mine. Astăzi, la ora 17:00, la plen va fi un vot hibrid, online, asupra unui document clasificat care nu este public, care nu a fost consultat. Cum se va vota și ce se va vota?”, a spus deputata AUR Geanina Șerban.

(Citește și: CSAT aprobă dislocarea de echipamente și soldați SUA în România. Președintele Dan: „E vorba de avioane de realimentare, echipamente de monitorizare și de comunicații satelitare”. Parlamentul va lua o decizie astăzi)

****