Plenul Camerei Deputaților a adoptat, miercuri, un proiect de lege care limitează sumele pe care cumpărătorii le pot plăti drept avans la semnarea promisiunii de vânzare sau a promisiunii de cumpărare a imobilelor, cunoscută sub denumirea de „Legea Nordis”.
Scopul principal al legii este de a proteja cumpărătorii și de a reglementa clar tranzacțiile în faza de pre-construcție a locuințelor și unităților din condominii viitoare.
Una dintre cele mai importante modificări prevăzute de lege este limitarea avansului plătit la semnarea promisiunii de vânzare sau a promisiunii de cumpărare. Conform proiectului, sumele achitate nu pot depăși 5% din prețul de vânzare, iar orice depășire a acestei limite atrage nulitatea absolută a convenției de rezervare.
Legea stabilește, de asemenea, o durată maximă pentru convențiile de rezervare, care nu poate depăși 60 de zile. În această perioadă, cumpărătorul plătește avansul, care ulterior se scade din prețul final al locuinței. După expirarea celor 60 de zile, este așteptată semnarea promisiunii de vânzare sau a contractului de vânzare-cumpărare.
Proiectul de lege prevede și obligații clare pentru dezvoltatori. În situația în care contractul de vânzare nu se încheie până la expirarea termenului de 60 de zile din culpa exclusivă a dezvoltatorului, acesta este obligat să restituie integral sumele primite în baza convenției de rezervare, în termen de 30 de zile.
Modificările se aplică unităților individuale din cadrul condominiilor viitoare și locuințelor individuale viitoare, vizând în principal tranzacțiile imobiliare înainte de finalizarea construcției.
Proiectul a fost adoptat anterior și de Senat, iar Camera Deputaților este forul decizional.
Legea a apărut în urma scandalului din jurul tranzacțiilor imobiliare în care grupul Nordis, prin firmele sale, ar fi vândut apartamente și unități din condominii viitoare, promițând proiecte de lux pe litoral și în zone urbane care nu ar mai fi fost finalizate. Autoritățile au efectuat percheziții masive, iar prejudiciul estimat se ridică la aproximativ 195 de milioane de euro, afectând peste 850 de persoane.
Schema investigată de procurori arată că banii plătiți de cumpărători pentru rezervări sau promisiuni de vânzare erau adesea mutați între zeci de firme controlate de aceleași persoane, iar unele proiecte nu erau nici măcar începute sau finalizate. Există și indicii că unele apartamente ar fi fost vândute de mai multe ori către clienți diferiți, iar firmele implicate au intrat în insolvență, lăsând sute de creditori neplătiți.
În august anul acesta, patronul grupului de firme Nordis, Vladimir Ciorbă, a scăpat definitiv de măsura controlului judiciar, în urma unei decizii definitive a Curţii de Apel Bucureşti.
Laura Vicol şi Vladimir Ciorbă sunt acuzaţi că au delapidat zeci de milioane de euro din firmele din grupul Nordis şi au cheltuit banii pe vacanţe, călătorii cu avioane private, achiziţii de bunuri şi maşini de lux. Sumele retrase proveneau de la clienţii păgubiţi de gruparea Nordis.
DIICOT acuză cei doi soți că au cheltuit ilegal 1,5 milioane euro din fondurile firmei pe zboruri cu avioane private sau elicoptere spre destinaţii de vacanţă din ţară şi străinătate – Nisa, Mykonos, Madrid, Paris, Delta Dunării.
De asemenea, au fost achiziţionate maşini de lux – Ferrari, Bentley, Rolls Royce – de aproape cinci milioane de euro, tot din banii companiei.
Acuzaţiile din dosar sunt de constituire a unui grup infracţional organizat, delapidare cu consecinţe deosebit de grave, spălare a banilor, evaziune fiscală, înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat, toate în formă continuată.
(Citește și: ”Proiectul Legii Nordis, aprobat în Senat – dezvoltatorii, obligați să înregistreze în cartea funciară promisiunile obligatorii”)
***
Urmărește-ne pe Google News
