OPEC+ a convenit duminică asupra unei creșteri modeste a producției de petrol, de 206.000 de barili pe zi, exact în momentul în care războiul americano – israelian împotriva Iranului și represaliile Teheranului au perturbat fluxurile de petrol ale unor membri cheie ai grupului de producători din Orientul Mijlociu.
OPEC+ are un istoric de creștere a producției de petrol pentru a atenua perturbările, însă analiștii au declarat că grupul are în prezent o capacitate excedentară redusă pentru a suplimenta oferta, cu excepția liderului său, Arabia Saudită, și a Emiratelor Arabe Unite, care vor întâmpina, de asemenea, dificultăți în a exporta petrol până când navigația în Golf va reveni la normal, relatează Reuters.
Înaintea reuniunii din weekend, experții prognozaseră o creștere mai modestă, de 137.000 de barili pe zi.
Organizația a dezbatut opțiuni variind de la 137.000 bpd la 548.000 bpd, potrivit a cinci surse care au refuzat să fie numite, întrucât nu sunt autorizate să vorbească cu presa.
Jorge Leon, analist la Rystad Energy, a avertizat că mărirea convenită s-ar putea să nu fie suficient de mare pentru a preveni o creștere bruscă a prețului petrolului cauzată de conflictul cu Iranul atunci când se vor deschide tranzacțiile luni.
Reuniunea de duminică a implicat doar opt membri ai OPEC+ – Arabia Saudită, Rusia, Emiratele Arabe Unite, Kazahstan, Kuweit, Irak, Algeria și Oman. OPEC+ reunește Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol și aliați precum Rusia, însă cele mai multe modificări de producție din ultimii ani au fost realizate de acești opt membri.
Cei opt membri au crescut cotele de producție cu aproximativ 2,9 milioane bpd din aprilie până în decembrie 2025 (reprezentând aproximativ 3% din cererea globală), înainte de a întrerupe creșterile pentru perioada ianuarie – martie 2026, din cauza slăbirii sezoniere a cererii.
Problema Ormuz
Leon a indicat posibilitatea ca Iranul să vizeze, ca represalii, Strâmtoarea Ormuz, o cale navigabilă cheie prin care trece aproape un sfert din rezervele mondiale de petrol transportate pe mare.
Riadul a crescut producția și exporturile de petrol în ultimele săptămâni în pregătirea atacurilor SUA asupra Iranului (membru OPEC+), au declarat surse pentru Reuters.
Transporturile de petrol, gaze și alte mărfuri din Orientul Mijlociu prin Strâmtoarea Ormuz s-au oprit începând de sâmbătă, după ce armatorii au primit un avertisment din partea Iranului prin care se comunica faptul că zona este închisă pentru navigație.
Sute de nave au aruncat ancora și nu se mișcau duminică. Ormuz este cea mai importantă rută petrolieră din lume, reprezentând peste 20% din tranzitul global de petrol.
Cel puțin 150 de tancuri petroliere, inclusiv nave de transport pentru țiței și gaze naturale lichefiate, au aruncat ancora în apele deschise ale Golfului, dincolo de Strâmtoarea Ormuz, arată datele de transport maritim.
Tancurile petroliere sunt grupate în apele deschise din largul coastelor marilor producători de petrol din Golf, inclusiv Irak și Arabia Saudită, precum și ale gigantului GNL, Qatar, conform estimărilor agenției de presă Reuters, bazate pe datele de urmărire a navelor de pe platforma MarineTraffic.
O navă, lovită de un „proiectil necunoscut”
Operațiunile Britanice pentru Comerț Maritim (UKMTO) afirmă că are cunoștință de o „activitate militară semnificativă” în „Golful Arabic, Golful Oman, nordul Mării Arabiei și Strâmtoarea Ormuz”.
În cea mai recentă notă informativă, instituția a precizat că mediul de securitate maritimă din regiune rămâne extrem de volatil, activitatea militară regională în desfășurare contribuind la o amenințare ridicată pentru transportul comercial.
„Există o prezență și o activitate militară semnificativă în întreaga regiune. Navigatorii ar trebui să fie conștienți de riscul crescut de eroare de calcul sau de identificare greșită, în special în proximitatea unităților militare și a altor facilități și infrastructuri maritime sensibile”, se arată în comunicat.
O navă aflată în apropierea Strâmtorii Ormuz a fost lovită de un „proiectil necunoscut”, a anunțat duminică UKMTO. O ambarcațiune situată la nord de Oman și la est de strâmtoare a fost lovită de un proiectil necunoscut deasupra liniei de plutire, a precizat instituția.
„Deși inițial s-a raportat că sala mașinilor a luat foc, acum s-a comunicat că incendiul este sub control”, se arată într-o declarație a UKMTO publicată pe platforma X. Instituția a adăugat că autoritățile investighează incidentul.
Acesta este al doilea incident raportat de agenție duminică, după ce a semnalat un alt eveniment în largul localității Kumzar din Oman, în Strâmtoarea Ormuz.
Avertisment privind creșterea bruscă a prețurilor
Prețul de referință al petrolului Brent a urcat vineri la 73 de dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din iulie, pe fondul temerilor privind un conflict extins în Orientul Mijlociu.
Duminică, acesta s-a tranzacționat pe piața extrabursieră (OTC) cu o creștere de 8%-10%, ajungând în jurul valorii de 80 de dolari pe baril, conform traderilor.
Liderii din Orientul Mijlociu au avertizat Washingtonul că un război împotriva Iranului ar putea duce la creșterea prețului petrolului la peste 100 de dolari pe baril, a declarat Helima Croft, analist veteran OPEC la RBC.
Analiștii de la Barclays au afirmat, de asemenea, că prețurile ar putea atinge pragul de 100 de dolari.
Croft a precizat că impactul asupra pieței al oricărei creșteri a producției OPEC va fi limitat din cauza lipsei capacităților reale de producție în afara Arabiei Saudite.
Stocurile mondiale de petrol erau de aproximativ 8,2 miliarde de barili la începutul anului
Un sondaj realizat de Financial Times sugerează că mulți analiști se așteaptă ca prețul petrolului Brent să crească cu cel puțin 10 dolari pe baril la deschiderea tranzacțiilor, ajungând în intervalul 80$–85$, presupunând că producția și exporturile din Arabia Saudită și statele vecine rămân neafectate.
Dacă ostilitățile ar deteriora infrastructura critică de petrol, chiar și temporar, prețurile ar putea urca rapid peste 100 de dolari pe baril.
Astfel de niveluri ridicate vor persista probabil atâta timp cât operațiunile militare continuă și incertitudinea planează asupra traiectoriei conflictului.
O stabilizare a prețurilor, posibil revenind în intervalul 70$–80$, ar depinde de o de-escaladare clară, fie printr-un acord de încetare a focului, fie prin predarea necondiționată a conducerii Iranului, un rezultat urmărit deschis de administrația Trump.
Momentan, piețele nu sunt extrem de alarmate de propriile fluxuri de petrol ale Iranului. Țara produce aproximativ 3,45 milioane de barili pe zi, cam 3% din producția globală, și exportă în jur de 1,4 milioane de barili zilnic, majoritatea către China, unde asigură aproximativ 13% din importuri. Deși aceste volume sunt semnificative, ele nu sunt suficiente singure pentru a destabiliza piața.
Adevărata îngrijorare este o escaladare regională mai amplă care ar putea amenința exporturile producătorilor cheie din Golf, precum Arabia Saudită, Irak, Kuweit și Emiratele Arabe Unite. Împreună, aceștia livrează aproape 15 milioane de barili pe zi, aproximativ 12% din oferta globală, ceea ce înseamnă că orice perturbare ar avea repercusiuni globale majore.
Traderii și directorii de achiziții așteaptă clarificări de la OPEC și Agenția Internațională a Energiei (AIE) privind rezervele globale. Raportul AIE din februarie 2026 arată că stocurile mondiale de petrol erau de aproximativ 8,2 miliarde de barili la începutul anului, cel mai ridicat nivel din 2021, ceea ce sugerează că piața este bine aprovizionată și mai bine poziționată pentru a absorbi un șoc inițial.
Întrebarea esențială: Va reuși SUA să prevină o suspendare de lungă durată a transporturilor prin Ormuz? – FT
Întrebarea esențială este dacă SUA și partenerii săi pot preveni o oprire prelungită a transporturilor de energie prin Strâmtoarea Ormuz, care se întinde de-a lungul coastei de sud a Iranului.
Dacă traficul va continua, iar creșterile de preț sunt limitate de decizia de duminică a producătorilor de petrol de a mări producția, impactul negativ asupra creșterii economice s-ar putea dovedi limitat, scrie FT.
În caz contrar, o creștere bruscă a prețurilor la energie riscă să reaprindă inflația în marile economii, perturbând planurile băncilor centrale de a reduce ratele dobânzilor și afectând încrederea mediului de afaceri. „Petrolul este canalul critic”, a declarat Neil Shearing, economist-șef la Capital Economics.
Cât de periculos ar fi petrolul la 100 de dolari pentru creșterea economică a SUA?
SUA sunt acum în mare măsură autosuficiente din punct de vedere energetic, datele de la Administrația americană pentru Informații în Domeniul Energiei (EIA) arătând că doar 17% din energia utilizată de americani în 2024 a fost importată, cea mai mică pondere din ultimii 40 de ani.
Dar acest lucru nu înseamnă că o întrerupere a fluxurilor de petrol din Golf ar fi irelevantă pentru economia SUA, având în vedere impactul asupra prețurilor de referință ale petrolului.
„Prețurile la petrol considerabil mai mari la nivel global pot provoca dificultăți consumatorilor americani și companiilor din SUA”, a declarat James Knightley, economist pentru SUA la ING.
Acest lucru s-ar traduce prin prețuri mai mari la benzină, punând o presiune vizibilă asupra consumatorilor, mulți dintre aceștia plângându-se deja de o criză a costului vieții înaintea alegerilor cruciale de la jumătatea mandatului, din noiembrie.
Un preț al petrolului de 100 de dolari pe baril ar putea împinge inflația prețurilor de consum de la 2,4% (înregistrată în anul fiscal până în ianuarie) la peste 4%, estimează Knightley. Rezerva Federală (Fed) are o țintă de inflație de 2%, măsurată prin variația anuală a indicelui prețurilor pentru cheltuielile de consum personal (PCE).
Cum ar fi afectate alte țări? China insistă pentru deescaladare
China este un cumpărător major de petrol din Golf, ceea ce înseamnă că economia sa ar fi afectată de o perturbare gravă a traficului.
Aproximativ 83% din gazele naturale lichefiate care au tranzitat strâmtoarea în 2024, au avut ca destinație piețele asiatice, conform Administrației americane pentru Informații în Domeniul Energiei (EIA).
China, India, Japonia și Coreea de Sud au fost, de asemenea, destinațiile cheie.
O creștere a prețului petrolului Brent la 100 de dolari pe baril ar putea adăuga între 0,6% și 0,7% la inflația globală, susțin analiștii de la Capital Economics.
Europa s-ar număra, de asemenea, printre economiile puternic afectate, nu doar de o creștere bruscă a prețului petrolului, ci și de costurile gazelor naturale lichefiate (GNL).
Totuși, impactul imediat asupra politicii Băncii Centrale Europene (BCE) ar putea fi relativ limitat, având în vedere că inflația din zona euro rămâne confortabil sub țintă, la 1,7%. Acest lucru ar putea permite băncii centrale să își mențină actuala politică de a nu modifica ratele dobânzilor.
Pentru Banca Angliei, implicațiile unei creșteri bruște a prețului petrolului ar putea fi mai imediate, a declarat Hetal Mehta, economist-șef la administratorul de active St James’s Place.
(Citește și: Prețul petrolului a crescut cu 3%, înaintea declanșării atacurilor asupra Iranului)
****
Urmărește-ne pe Google News
