Un înalt reprezentant al Hamas a declarat pentru BBC că gruparea va respinge, probabil, planul de pace al președintelui american Donald Trump pentru Gaza, afirmând că acesta „servește intereselor Israelului” și „ignoră interesele poporului palestinian”.
Reprezentantul a afirmat că Hamas nu va accepta probabil să se dezarmeze și să predea armele, o condiție esențială a planului lui Trump. Hamas s-ar opune și desfășurării unei Forțe Internaționale de Stabilizare (ISF) în Gaza, pe care o consideră o nouă formă de ocupație.
Prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, a acceptat planul lui Trump în cadrul discuțiilor de la Casa Albă de luni. Hamas nu a dat încă un răspuns oficial.
Ministerul de Externe al Qatarului a declarat că Hamas studiază „în mod responsabil” propunerea Casei Albe.
Un înalt oficial palestinian cu cunoștințe despre discuțiile Hamas a declarat pentru BBC că acestea implică conducerea grupului atât din interiorul, cât și din exteriorul Gazei. Se crede că, de fapt, comandantul militar al grupului din teritoriu, Ez al-Din al-Haddad, este hotărât să continue lupta, mai degrabă decât să accepte planul propus.
Personalitățile Hamas din afara Gazei s-au trezit recent marginalizate în discuții, deoarece nu au control direct asupra ostaticilor. Discuțiile Hamas, care se preconizează că vor dura câteva zile, includ și alte facțiuni palestiniene. Grupul armat Jihadul Islamic Palestinian (PIJ), care a participat la atacul din 7 octombrie și a deținut anterior câțiva ostatici israelieni, a respins planul marți.
Pentru Hamas, un punct cheie de blocaj este considerat a fi faptul că planul le cere să predea toți ostaticii dintr-o singură dată, renunțând astfel la singura lor monedă de schimb.
Chiar și cu sprijinul lui Donald Trump pentru plan, există o lipsă de încredere că Israelul nu va relua operațiunile militare odată ce va primi ostaticii, mai ales după ce a încercat să asasineze conducerea Hamas în Doha la începutul acestei luni, sfidând SUA.
În plus, o hartă a Gazei distribuită de administrația Trump arată ceea ce pare a fi o zonă tampon planificată de-a lungul frontierei sudice a Gazei cu Egiptul. Nu este clar cum ar fi administrată aceasta, dar dacă Israelul este implicat, este probabil ca și acest aspect să fie un punct de dispută.
Netanyahu nu vrea să retragă armata
Mai mult, de când a acceptat planul luni seara, Netanyahu pare să respingă mai multe dintre condițiile acestuia. Într-un videoclip distribuit pe X, el insistă că armata israeliană ar putea rămâne în anumite părți ale Gazei și că Israelul a declarat că va „rezista cu forța” unui stat palestinian.
Acest lucru contravine termenilor cadrului propus de Trump, care prevede retragerea completă a forțelor israeliene și afirmă că, odată ce planul va fi finalizat, ar putea exista o „cale credibilă către autodeterminarea și statalitatea palestiniană”.
În Gaza, palestinienii au susținut în mare măsură planul, dar numai pentru că acesta ar duce la sfârșitul războiului.
Jurnalistul palestinian Fathi Sabah a declarat: „O respingere din partea
Hamas, Doamne ferește, ar însemna să-i dai lui Netanyahu undă verde să continue războiul cu sprijinul american și occidental, pentru a distruge ceea ce a mai rămas din Gaza și din regiunea centrală”. „Oamenii din Gaza nu pot suporta asta. Sunt devastați, epuizați, disperați și fără speranță”, a spus el.
Armata israeliană a lansat o campanie în Gaza ca răspuns la atacul condus de Hamas asupra sudului Israelului la 7 octombrie 2023, în care aproximativ 1.200 de persoane au fost ucise și alte 251 au fost luate ostatici.
Cel puțin 66.097 de persoane au fost ucise în atacurile israeliene din Gaza de atunci, potrivit ministerului sănătății din teritoriu, condus de Hamas. În august, un organism susținut de ONU a confirmat că în orașul Gaza avea loc o foamete. La începutul acestei luni, o comisie de anchetă a ONU a concluzionat că Israelul a comis genocid în Gaza – ceea ce Israelul respinge cu tărie.
(Citește și: „Palestina – recunoscută oficial de 156 de state. Marea întrebare: cine o va conduce?”)
***
Urmărește-ne pe Google News
