Grupurile europene de telecomunicații se pregătesc pentru încheierea unor acorduri de consolidare, în speranța că noul comisar pentru concurență al UE, Teresa Ribera, va relaxa regulile privind fuziunile.
Telenor din Norvegia a declarat pentru Financial Times că explorează posibilitatea unor achiziții, în timp ce operatorul spaniol Telefónica, care deține participații în companii din întreaga Europă, a spus la o conferință recentă că este deschis la opțiuni în piețe precum Spania, Germania și Marea Britanie.
Mai multe alte tranzacții se află în faza de evaluare a fezabilității, au declarat pentru Financial Times avocați și persoane din industrie.
Bruxellesul a fost, în trecut, reticent în privința fuziunilor din industrie, invocând riscul unor prețuri mai mari și al unei calități mai slabe a serviciilor pentru consumatori.
Industria susține că fragmentarea pieței limitează capacitatea de a investi în tehnologie și infrastructură
Industria susține că lipsa de scală și fragmentarea pieței — Europa are 41 de operatori mobili cu peste 500.000 de clienți, număr care crește dacă sunt incluse și companiile mai mici — le limitează capacitatea de a investi în tehnologie și infrastructură.
„Afacerea noastră în telecomunicații este una de scală. Dacă vrei să investești, ai nevoie de dimensiune”, a declarat recent directorul general al Orange, Christel Heydemann.
Companiile de telecomunicații speră că raportul lui Mario Draghi privind competitivitatea europeană, publicat în septembrie anul trecut, va duce la schimbări.
Acesta a făcut recomandări pentru a stimula creșterea și a ajuta blocul european să recupereze decalajul față de SUA și China. Una dintre recomandări a fost ca UE să fie mai deschisă față de fuziunile din sectorul telecomunicațiilor.
Există o deschidere mai mare pentru discuții despre consolidare
Recomandările din raportul Draghi sunt în concordanță cu solicitările de lungă durată din partea Franței și Germaniei de a crea „campioni europeni” în sectoare strategice precum aviația și telecomunicațiile.
„Această narațiune era imposibil de promovat pe vremea lui Vestager,” a spus un avocat implicat în fuziunile din telecom, referindu-se la fosta comisară europeană pentru concurență, Margrethe Vestager. „Acum există o deschidere mai mare pentru a discuta despre consolidare.”
Alessandro Gropelli, directorul general al organizației industriale Connect Europe, a declarat că „conștientizarea politică” a necesității consolidării „nu a fost niciodată mai mare”.
Investiția per capita în telecomunicații în Europa a fost de 117,9 euro în 2023, la jumătate față de SUA
El a citat un studiu publicat de organizație în luna ianuarie, care a constatat că investiția per capita în telecomunicații în Europa a fost de 117,9 euro în 2023, comparativ cu echivalentul a 226,4 euro în SUA.
Un avocat veteran specializat în fuziuni și achiziții în domeniul telecomunicațiilor a comentat: „Odată ce Comisia va aproba o tranzacție majoră, vom asista la un val de consolidări.”
Totuși, Comisia nu a semnalat încă dacă și cum va modifica peisajul concurențial pentru industrie.
Ribera a declarat pentru Financial Times, la începutul acestui an, că dorește să ia mai mult în considerare inovația, obiectivele de mediu și cele sociale în deciziile privind fuziunile, dar nu a oferit public mai multe detalii.
Totuși, Olivier Guersent, înaltul funcționar care supraveghează politica de concurență a blocului, a avertizat împotriva unei revizuiri radicale. Organizațiile pentru protecția consumatorilor se opun, de asemenea, unei schimbări de abordare.
„Mai puțină reglementare și mai multe fuziuni care duc la o concentrare și mai mare a pieței nu le vor face un bine consumatorilor, dimpotrivă, există riscul să le fie mai rău,” a spus Agustín Reyna, din partea organizației umbre European Consumer Organisation.
O dilemă de tip „oul sau găina”
Sir Jonathan Faull, un alt fost oficial de rang înalt, acum la firma de PR Brunswick, a spus că UE se confruntă cu o dilemă de tip „oul sau găina”.
„Unii spun că fuziunile din telecomunicațiile europene vor avea sens abia când va exista o piață unică reală, cu un spectru comun și reguli comune.
Alții vor argumenta că aceste fuziuni au sens tocmai pentru că vor grăbi ziua în care aceste condiții vor deveni realitate. Un semnal de la Bruxelles ar fi binevenit, atât pentru cei care planifică investiții și tranzacții, cât și pentru consumatorii îngrijorați.”
(Citește și: ””Viitorul Pieței Unice” – Raport Enrico Letta: ”Dacă nu integrați piața unică pentru energie, finanțe, telecomunicații, UE nu va avea nicio siguranță economică””)
***
Urmărește-ne pe Google News
