Rata şomajului în România, în formă ajustată sezonier a fost în luna iunie de 5,5%, în creştere cu 0,1 puncte procentuale faţă de cea înregistrată în luna mai 2024, conform datelor publicate joi de INS.
Numărul şomerilor (în vârstă de 15-74 ani) estimat pentru luna iunie a anului 2024 a fost de 447.100 persoane, în scădere faţă de luna precedentă (452.100 persoane), dar şi comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent (459.300 persoane).
Rata ajustată sezonier de 5,5% plasează România pe la mijlocul clasamentului UE, după cum arată primul estimat pentru iunie, publicat tot joi, de Eurostat:
Eurostat estimează că 13,258 milioane de persoane din UE, dintre care 11,122 milioane în zona euro, erau șomere în iunie 2024.
Comparativ cu iunie 2023, șomajul a crescut cu 188.000 în UE și cu 81.000 în zona euro.
O problemă a UE: șomajul în rândul tinerilor – impact pe termen lung
În România, reţine în continuare atenţia nivelul ridicat, de 20,5%, al ratei şomajului în rândul tinerilor (15-24 ani), subliniază INS. Însă nici UE nu stă prea bine – la nivelul Uniunii rata șomajului la tineri este de 14,5%.
În iunie 2024, 2,831 milioane de tineri (sub 25 de ani) erau șomeri în UE, din care 2,270 milioane în zona euro. În iunie 2024, rata șomajului în rândul tinerilor a fost de 14,4% în UE, în scădere de la 14,5% în mai 2024, și de 14,1% în zona euro, în scădere de la 14,2% în luna precedentă.
(Citește și: Lupta IMM-urilor pe piața muncii: între competențele puține și așteptările salariale mari. Versiunea angajaților)
Comparativ cu iunie 2023, șomajul în rândul tinerilor a crescut cu 18 mii în UE și cu 8 mii în zona euro.
Situația pe țări:
Spania (25,9%), Estonia, Grecia și Portugalia înregistrează cele mai mari rate ale șomajului ajustat sezonier, la tinerii sub 25 de ani, urmate de Italia și România. Estonia a intrat în creștere relativ recent, în timp ce restul statelor din fruntea clasamentului, înregistrează în mod consecvent procente mari ale tineri fără un loc de muncă.
Suedia, cu o rată de 23,9%, este un caz special, întrucât include în această categorie și numeroși studenți înregistrați la serviciile publice de șomaj ca fiind disponibili să ocupe un loc de muncă sau să desfășoare o activitate independentă în termen de două săptămâni după săptămâna de referință (iar definiția BIM pentru șomeri este – persoane care în cursul săptămânii de referință nu erau ocupate conform definiției persoanelor ocupate și erau disponibile să muncească).
Situația exactă a tinerilor suedezi pe piața muncii este reflectată de rata NEET, ponderea tinerilor care nu lucrează și nici nu sunt cuprinși în vreo formă de educație, formală sau informală – aceasta a fost anul trecut de aproximativ 6%, a două cea mai mică din UE, după cea din Țările de Jos.
(Citiți și: ”Job-urile din economia UE, de la gadgeturi la mușchi: România, nici cu digitalul, nici cu munca grea”)
****
Urmărește-ne pe Google News
