Haosul din datele oficiale / Kelemen Hunor: Nu există o bază de date la zi cu angajații din administrația publică locală

Finalizarea așa-zisei reforme a administrației locale s-a amânat două săptămâni, pentru ca autoritățile să clarifice erorile din datele pe baza cărora au fost stabilite reducerile obligatorii pentru fiecare primărie și consiliu județean. Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat după luarea deciziei că statul român nu are o bază de date actualizată care să cuprindă toate informațiile legate de angajații din administrația publică locală.

Neexistând o bază de date unică, unii primari au descoperit că datele unității administrativ-teritoriale pe care o reprezintă sunt incorecte și proveneau de la prefecturi. Reamintim că prefecții sunt subordonați Ministerului de Interne, în timp ce primarii și președinții de consilii județene raportează datele la Ministerul Dezvoltării

De aceea, la finalul celor trei ore de discuții purtate la Palatul Cotroceni, de către Nicușor Dan și liderii coaliției, s-a stabilit formarea unui grup de lucru din care vor face parte Marian Neacșu – vicepremier, Cătălin Predoiu – ministrul de Interne și Cseke Attila – ministrul Dezvoltării, pentru a lămuri toate aceste date și a decide la ce bază vor fi raportate aceste date.

„În acest moment, în statul român nu există o bază de date la zi în care sunt toate informațiile legate de angajații din administrația publică locală. Să știe premierul, să știe miniștrii, dacă au nevoie, deschid calculatorul și știu la zi câte posturi sunt ocupate. Fiindcă se știe câte posturi au fost aprobate la începutul anului, se știe în februarie prefecții ce ordine au emis pentru fiecare autoritate locală. Dar, de acolo până în 4 septembrie, nimeni nu știe exact în fiecare județ, în fiecare localitate, câte posturi sunt vacante, câte posturi au fost desființate, înființate, nu știi la zi. (…) Și nu există o standardizare de raportare. Unii raportează într-un fel, alții în alt fel. Și de aceea e această amânare de două săptămâni, pentru că trebuie să știi pe ce date calculezi, altfel sigur că nu ai cum să iei decizii corecte, juste”, a declarat Kelemen Hunor la RFI România.

Exemplu – Primarul Bistrița spune că numărul celor care ar putea să îşi piardă locul de muncă ar fi, de fapt, triplu

Primarul municipiului Bistriţa, Gabriel Lazany, a declarat pentru Agerpres, că numărul de posturi pentru postimplementarea proiectelor europene luat în calcul de Guvern la analiza posibilelor reduceri din administraţia locală este mai mare decât cel real. astfel că numărul celor care ar putea să îşi piardă locul de muncă ar fi, în fapt, triplu, transmite Agerpres.

„Eu am transmis datele corecte, dar ei au prelucrat date pe care le-au preluat de la prefecturi. Diferenţa este la posturile create pe proiecte, unde prefectura a raportat 83, câte avem în total aprobate pe municipiu, dar asta includea şi Direcţia de Asistenţă Socială şi Centrul cultural municipal, care nu sunt luate în calcul la restructurare. Pe raportarea corectă, care se referă strict la aparatul primarului, numărul de posturi pe proiecte este de 16, deci numărul de persoane care urmează să fie disponibilizate se majorează cu diferenţa de 67”, a explicat edilul.

În varianta de reducere a posturilor cu 40% publicată pe site-ul Guvernului, Primăria municipiului Bistriţa ar fi trebuit să îşi reducă numărul de angajaţi cu 27 de persoane.

Noile calcule ar face ca numărul persoanelor disponibilizate să crească la 94, un număr considerat mare de Gabriel Lazany. Acesta pregătise o organigramă ce ţinea cont de faptul că, de la preluarea mandatului de primar, în octombrie anul trecut, numărul angajaţilor scăzuse cu aproximativ 100, prin pensionări, transferuri şi renunţarea la ansamblul folcloric profesionist din cadrul Centrului cultural municipal.

„Nu am luat în calcul o disponibilizare aşa de mare în noua organigramă, de-aia am oprit (demersul – n.r.), ca să mă adaptez noilor cerinţe. Sigur că este mult, sunt 94 de oameni. Eu deja mi-am făcut planurile. Faţă de ce am preluat eu, suntem cu vreo 100 mai puţini, numai prin reducerile de la Centrul cultural şi pensionări, plus care au mai fost care s-au transferat, au plecat şi nu am luat alţii în loc”, a afirmat Lazany.

La polul opus se află Primăria oraşului Beclean, care funcţionează în prezent cu 110 oameni, dar ar mai putea angaja încă 71, potrivit calculelor guvernamentale făcute la o reducere cu 40% a posturilor.

Primarul din Beclean, Nicolae Moldovan, a declarat pentru Agerpres că a preferat să lucreze cu mai puţini oameni, dar să investească în formarea şi perfecţionarea lor profesională, iar banii economisiţi să îi aloce cofinanţărilor cu fonduri europene.

Prefecții ar trebui să treacă în subordinea Ministerului Dezvoltării, crede liderul UDMR

„Din punctul meu de vedere, prefecții ar trebui să treacă ‘cu arme, cu bagaje’ la Ministerul Dezvoltării – acolo se face administrație locală. Internele au foarte multă treabă. Eu de mâine aș muta direcția cu prefecții de la Interne la Dezvoltare. (…) Pe termen mediu, după ce trecem de aceste probleme legate de deficit și care sunt urgențele legate de investiții, trebuie să rezolvăm acest lucru, pentru că nu se poate în statul român, în 2025, să nu ai posiblitatea să lucrezi într-o coaliție și mai departe în guvern cu date exacte”, a punctat Kelemen Hunor.

Probleme și cu numărul de locuitori

În interiorul coaliției de guvernare au avut loc duminică controverse puternice pe această lege ce va genera aproximativ 13.000 de concedieri în administrația locală.

Ministrul Economiei, Radu Miruță, a declarat la TVR că toate partidele politice sunt de acord că trebuie reduse cheltuielile și în cadrul administrației publice locale, însă nu există consens pe modalitatea și proporția acestor măsuri.

El a explicat că există divergențe puternice și la ce bază se face raportarea numărului de angajați din unitățile administrativ-teritoriale, întrucât numărul luat din statistică și cel luat din recensământ sunt distincte, subliniază ministrul Miruță.

“Un singur adevăr este. Țara asta nu are suficienți bani și toate partidele știu asta. Degeaba încearcă fiecare să spună că nu vor să taie de aici. Realitatea este că țara nu are bani să plătească toate cheltuielile care sunt acum cerute. (…) Dacă vrem să discutăm cu cărțile pe masă, cei care spun că nu vor de aici, ar fi decent să spună: uite, banii pe care îi propun să îi cheltuim de unde spun că nu vreau. Nu sunt suficienți bani”, a explicat ministrul Miruță.

(Citește și: Analiza Guvernului privind eliminarea posturilor din administrația locală: Situația pe județe)

****