Norvegia a suspendat regulile sale de investiții etice pentru a evita ca fondul său petrolier de 2,1 trilioane de dolari să fie nevoit să își vândă participațiile din Amazon, Microsoft și Alphabet, din cauza colaborării acestora cu guvernul israelian.
Ministrul norvegian de finanțe Jens Stoltenberg (foto) a declarat pentru Financial Times că Statele Unite și-au exprimat public îngrijorările după ce cel mai mare fond suveran din lume s-a retras din compania Caterpillar, ale cărei buldozere au fost folosite în teritoriile palestiniene.
Guvernul de centru-stânga al Norvegiei a trecut marți prin parlament o propunere de urgență, suspendând activitatea consiliului independent de etică.
Stoltenberg a spus că acest consiliu intenționa în curând să analizeze companiile de tehnologie precum Amazon, Microsoft și Alphabet (deținătoarea Google), precum și alte firme aflate pe o listă neagră a ONU emisă în iulie.
Raportul, realizat de raportorul special al ONU Francesca Albanese, afirmă că cele trei giganți tehnologici „oferă Israelului practic acces la nivel guvernamental la tehnologiile lor cloud și de inteligență artificială, sporind capacitățile de procesare a datelor, de luare a deciziilor, de supraveghere și de analiză”.
Stoltenberg a declarat: „Este evident că există posibilitatea ca actualul cadru să ducă la o decizie a unui organism independent de a se retrage din unele dintre cele mai mari companii din lume. Acest lucru ar submina scopul fondului, acela de a fi un fond de investiții global, amplu și diversificat.”
Fondul petrolier a traversat câteva luni dificile în legătură cu participațiile sale în Israel, fiind nevoit să vândă jumătate din aceste dețineri, precum și din Caterpillar, sub presiune politică și publică intensă în Norvegia din cauza războiului din Gaza.
În prezent, consiliul de etică al fondului oferă recomandări privind vânzarea participațiilor din anumite companii către Banca Centrală a Norvegiei, care administrează fondul și ia decizia finală privind retragerea investițiilor.
Stoltenberg a spus că este îngrijorat de faptul că vânzarea participațiilor din una dintre marile companii americane de tehnologie — cele mai mari șapte reprezentând peste 15% din portofoliul de acțiuni al fondului — ar putea afecta statutul acestuia de fond index și ar pune în pericol statul social al Norvegiei. Fondul contribuie cu aproximativ un sfert la bugetul anual al țării.
Propunerea a fost adoptată doar cu sprijinul celor două mari grupuri de opoziție de centru-dreapta. Politicienii de stânga — de care guvernul are nevoie pentru adoptarea bugetului — au criticat dur decizia.
„Asta înseamnă că, dacă ești o companie suficient de mare, poți face orice vrei”, a declarat pentru FT Arild Hermstad, liderul Verzilor.
Kirsti Bergstø, lidera Partidului Socialist de Stânga, a spus într-un interviu separat: „Politica norvegiană nu ar trebui ghidată de tacticile de intimidare ale lui Donald Trump. Sunt îngrijorată că guvernul norvegian ia acum decizii pentru a-i mulțumi pe el și pe oligarhii tehnologici, în loc să țină cont de populația sa și de convingerea morală de a nu investi în genocid.”
Stoltenberg a mai spus că viitoarea revizuire a ghidurilor etice ale fondului va analiza și posibilitatea de a investi în mai multe companii din domeniul apărării. Companii precum Boeing, Airbus, BAE Systems și Lockheed Martin au fost până acum excluse, deoarece produc componente pentru arme nucleare.
Fostul secretar general al NATO a subliniat că Norvegia beneficiază de umbrela nucleară a alianței occidentale și că Oslo tocmai a semnat un contract de 10 miliarde de lire sterline cu BAE pentru nave de război.
„Este cel puțin un paradox. Din toate aceste motive, a venit timpul să revizuim aceste ghiduri etice… Ne confruntăm cu dileme serioase, fiind unul dintre cele mai mari fonduri suverane din lume”, a spus el. „Nu există răspunsuri ușoare la aceste întrebări. Dar trebuie să le gestionăm mai bine decât am făcut-o până acum în ghidurile etice.”
Consiliul de etică al fondului a salutat revizuirea, adăugând că a observat „dezacordul politic” legat de companiile conectate la Israel și Gaza.
(Citește și: ”Norvegia ar putea pune la bătaie miliardele din uriașul său fond suveran pentru a sprijini apărarea europeană”)
***
Urmărește-ne pe Google News
