Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, cu 284 de voturi ”pentru”, 2 voturi contra, 5 abţineri şi un deputat nu a votat, setul noilor măsuri ce ar trebuie să crească protecția victimelor violenţei domestice, care prevede, printre altele, că ordinul provizoriu de protecție se prelungeşte automat până la soluţionarea cererii în primă instanţă.
Proiectul pleacă la promulgare, Camera Deputaților fiind forul decizional în acest caz.
Modificarea reglementărilor existente în Legea nr. 217/2003 şi Codul Penal au fost făcute conform recomandările Avocatului Poporului și sub presiunea societății civile, după ce mai multe femei au fost uciși de soți sau parteneri în acest an.
Noua lege obligă statul să investigheze fiecare caz şi să evalueze riscul real.
De asemenea, Prin introducerea unui nou alineat în art. 158 CP, violenţa domestică este tratată clar ca o problemă de siguranţă publică, nu un conflict privat.
Schimbările majore operate de legislatori
- Ordinul de protecţie provizoriu se prelungeşte automat până la soluţionarea cererii în primă instanţă. Până acum, ordinul provizoriu expira după 5 zile, lăsând victimele într-un gol de protecţie periculos.
- Mai multe instituţii pot depune cererea de ordin de protecţie în numele victimei. ”Procurorul, autorităţile locale cu atribuţii în protecţia victimelor şi furnizorii acreditaţi de servicii sociale pot depune direct cererea pentru ordinul de protecţie. Această prevedere este vitală pentru victimele care nu pot sau nu îndrăznesc să solicite singure ajutor. Statul poate interveni din oficiu în situaţiile de risc major”, a declarat Alina Gorghiu, preşedinta comisiei speciale.
- Instanţa este obligată să evalueze riscul chiar şi în lipsa raportului serviciului de probaţiune iar judecătorul trebuie să facă propria analiză a riscului pe baza probelor existente. Se elimină astfel situaţiile în care ordinele de protecţie erau respinse pentru lipsa unor documente formale, deşi riscul era evident.
- Victima nu mai poate fi presată să renunţe la cererea de protecţie atunci când aceasta a fost depusă de instituţii. ”Este abrogată prevederea care permitea victimei să renunţe la cererea depusă de procuror, autoritatea locală sau serviciile sociale. Măsura previne presiunile agresorului şi întrerupe repetitivul ciclu violenţă–renunţare–reviolentare”, a mai spus Gorghiu.
- Plângerea penală nu mai poate fi retrasă în cazurile de violenţă domestică. ”Cea mai importantă schimbare: Retragerea plângerii pentru loviri sau alte violenţe (art. 193 şi 196 CP) nu mai produce efecte atunci când agresorul este membru de familie. De ce? Pentru că în multe situaţii „renunţarea” este impusă prin presiune, intimidare sau dependenţă. Pentru că ani la rând, mii de dosare au fost închise imediat după retragerea plângerii, fără evaluarea reală a riscului. Pentru că sistemul rămânea „orb” la istoricul agresorului şi repetitivitatea abuzului. Pentru că peste jumătate dintre plângerile pentru violenţă domestică sunt retrase, lăsând agresorii „curaţi în acte” şi victimele fără protecţie”, a explicat Alina Gorghiu.
(Citește și: Poliția a emis peste 10.000 de ordine de protecție provizorii în cazurile de violență domestică, în primele 9 luni)
****
Urmărește-ne pe Google News
