Activele de risc de pe piețele financiare au fost lovite joi și vineri de declarațiile preşedintelui american Donald Trump, care a amenințat din nou cu impunerea de tarife vamale de 25% asupra importurilor din Uniunea Europeană, Canada și Mexic și de 10% pe importurile din China.
Indicele bursier Euro Stoxx 50 scădea vineri, la ora 14:00, cu 0,5% după un declin similar în ședința de joi, în timp ce referința bursei americane a închis ședința bursieră de joi cu un minus de 1,5%. Sectorul auto european, printre cele mai afectate de vânzările investitorilor de joi, este și el vizat de eventuale tarife americane.
Inclusiv Bitcoin a scăzut vineri la sub 80.000 de dolari pe unitate, după un declin de 7%, acesta fiind cel mai mic preț din noiembrie, în timp ce acțiunile Nvidia s-au prăbușit cu aproape 9%.
Noile tarife de 10% anunțate pe China ar urma să intre în vigoare marți, pe 4 martie, iar ele vin după o salvă similară de taxe vamale aplicată în debutul lunii februarie.
„10% + 10%. Dacă a existat confuzie vreau să clarific: vorbim de o a doua rundă de 10%”, a afirmat Donald Trump joi, în cadrul unei conferințe de presă în Biroul Oval prilejuită de vizita premierului britanic Keir Starmer.
Președintele Trump a declarat, de asemenea, că intenționează să „meargă înainte” cu taxele vamale de 25% asupra importurilor din Canada și Mexic, care urmează să intre în vigoare tot pe 4 martie.
Randamentul obligațiunilor pe 10 ani din SUA, considerate un activ de refugiu, a scăzut vineri la 4,22%, cel mai redus nivel din ultimele 8 săptămâni, pe fondul creșterii aversiunii la risc și a fricii că tarifele, dacă vor fi aplicate, vor împinge economia SUA în recesiune în următoarele luni.
Negocierile continuă, dar țările vizate amenință cu răspunsuri puternice
Oficialii canadieni și mexicani s-au întâlnit joi la Washington cu omologii lor americani și urmează să continue discuțiile comerciale vineri. Trump a acuzat joi că traficul de fentanil, un drog extrem de puternic, responsabil cu uciderea a zeci de mii de americani anual, continuă neabătut.
În același timp, președinta Mexicului Claudia Sheinbaum a declarat joi că speră ca discuțiile de la Washington să ducă la un anunț pozitiv pe suspendarea sau anularea tarifelor. Pe de altă parte, premierul Canadei, Justin Trudeau, a anunțat că țara sa va răspunde imediat, de o manieră foarte puternică, dacă SUA impune tarife săptămâna viitoare.
„Vom continua să facem tot ce putem să evităm aceste tarife, dar dacă marți vor fi aplicate în mod nejustificat tarife pe Canada vom avea un răspuns imediat și foarte puternic, așa cum se așteaptă canadienii”, a declarat Justin Trudeau.
Pe lângă toate acestea, administrația Trump mai are în plan să impună, pe 2 aprilie, așa-numite tarife „în oglindă”, care caută să egaleze taxele pe care le aplică alte țări asupra importurilor de bunuri americane – incluzând aici și TVA, care este o taxă pe consum, nu taxă care să descurajeze importurile.
La această rundă de tarife ar fi incluse și țările UE, care ar fi vizate de un tarif general de 25%, aplicat inclusiv autovehiculelor europene exportate către SUA.
„Vom anunţa asta foarte curând”, a spus Donald Trump reporterilor, miercuri, adăugând: „Va fi un tarif de 25% în general, aplicat maşinilor şi altor produse”.
Notă: Alte tarife „strategice” care ar putea să mai fie aplicate în curând de administrația Trump vizează importurile de semiconductori, de cupru și produse farmaceutice, ideea fiind de a muta în SUA producția.
UE pregătește „bazooka comercială” împotriva tarifelor lui Trump
În răspuns, oficialii UE au transmis joi că sunt pregătiți să ia măsuri dure împotriva Statelor Unite și să utilizeze o așa-numită „bazooka comercială”, un instrument destinat combaterii agresiunilor comerciale. Conform Politico, oficialii europeni nu vor ceda în fața presiunilor impuse de Washington, iar liderii politici cer deja o ripostă fermă din partea UE dacă administrația Trump va continua cu tarifele.
Comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen, a declarat pentru Politico că UE va răspunde ferm la orice atac comercial din partea SUA.
Concepută după prima administrație Trump din 2017 până în 2021, „bazooka comercială” a blocului prevede represalii ample ca răspuns la discriminarea comercială, cum ar fi cotele de import și tarifele sau restricțiile privind investițiile străine.
Prima măsură ar fi să restabilească taxele vamale pe care le-a impus ca răspuns la tarifele din primul mandat Trump – pe motocicletele Harley Davidson, whisky sau alte bunuri specifice, scrie Politico.
Speculații despre un posibil „Acord Mar-a-Lago”: Oficialii administrației Trump sugerează o devalorizare a dolarului și o dorință de a împinge economia SUA într-o recesiune scurtă
La nivel de strategie economică, investitorii și piețele sunt acaparate zilele acestea de o teorie că administrația Trump dorește să elimine inflația prin împingerea economiei americane într-o recesiune scurtă, care să repare anumite dezechilibre economice și să permită o redresare non-inflaționistă (prin relaxare cantitativă, tăieri de taxe, etc.) după aplicarea tarifelor vamale, care ar crește veniturile bugetare ale SUA.
Scott Bessent, ministrul de finanțe de la Washington, deja a reevaluat bornele de succes ale administrației, el reușind să îl convingă pe președintele Trump că relevantă nu este dinamica bursei americane, ci tendința costului de finanțare pe 10 ani, care a și tot scăzut în ultimele săptămâni de la 4,8% la 4,22% cel mai recent, reușind să tragă în jos și dolarul american.
Dinamica ratei de dobândă pe 10 ani din SUA este vitală pentru tendința economiei americane, ea reprezentând costul de finanțare al economiilor reale și financiare. Importanța dobânzii pe 10 ani este dublată de faptul că în acest an ajung la scadență multe credite din sectorul privat luate la dobânzile zero din perioada 2020-2021 (finanțările pe 5 ani), la care se adaugă refinanțările din acest an ale Trezoreriei americane, care se ridică la circa 7 trilioane de dolari.
La tendința recentă a dobânzii pe 10 ani din SUA a stat și faptul că oficialii SUA vorbesc despre reducerea deficitului bugetar al SUA, într-un singur an, de la 6,7% din PIB (1,9 trilioane de dolari) la 3% din PIB. O asemenea reducere ar transforma excedentul de cerere din economia americană într-un deficit de cerere, care ar împinge cel mai probabil economia SUA în recesiune. Recesiunea ar aduce însă dobânzi mai mici, petrol mai ieftin și un dolar mai slab.
Toată această zvonistică este alimentată de un document scris și publicat în noiembrie 2024 de Stephen Miran, fost economist la Trezoreria SUA, șef de fond speculativ pe Wall Street și actualmente președinte al Consiliului Consultanților Economici de la Casa Albă. Documentul, scrie Bloomberg, este „surprinzător de ambițios” prin faptul că argumentează că tarifele pot produce venituri bugetare substanțiale, iar dacă ele ar fi „compensate prin ajustări valutare, tarifele prezintă riscuri inflaționiste sau efecte adverse minimale”.
Miran este un susținător puternic al politicii protecționiste a lui Donald Trump în ideea „restructurării sistemului comercial global” în favoarea americanilor.
(Citește și: ”Realitatea deficitului comercial al SUA cu UE: Mare parte provine de la companiile americane din Irlanda și este stimulat de regimul fiscal al Americii”)
(Citește și: ”Speculații despre un posibil „Acord Mar-a-Lago”: Oficialii administrației Trump sugerează o devalorizare a dolarului”)
***
Urmărește-ne pe Google News
