Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a respins miercuri cererea Ministerului Agriculturii și a unor entități private de suspendare a efectelor hotărârii Curții de Apel Cluj din 18 martie 2025, care interzice utilizarea pesticidelor neonicotinoide în România, potrivit unui comunicat al Eco Ruralis, una din organizațiile de apicultori care a obținut decizia de la Cluj.
Decizia ÎCCJ a fost deliberată în regim de urgență pe 29 aprilie 2025 și publicată pe 30 aprilie, iar ea blochează utilizarea neonicotinoidelor pentru recoltele ce vor fi însămânțate, cel puțin până la judecarea pe fond a recursului formulat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).
Până acum, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale acorda derogări pentru utilizarea de către fermieri a pesticidelor neonicotinoide, care protejează recoltele de floarea soarelui și porumb de tanymecus și viermele de sârmă, insecte care devastează culturile din România și Bulgaria – ambii dăunători specifici celor două țări.
Cele două organizații care au obținut decizia din 18 martie de la Curtea de Apel Cluj, Eco Ruralis și ROMAPIS, susțin că neonicotinoidele sunt pesticide extrem de toxice pentru albine și alte insecte polenizatoare, contribuind la colapsul coloniilor și la reducerea biodiversității. De asemenea, ele ar persista în sol și apă, afectând ecosistemele și punând în pericol sănătatea umană, potrivit Eco Ruralis și ROMAPIS.
„E important să clarificăm că decizia publicată azi nu face parte din procedura oficială de recurs. Recursul a fost înaintat de Ministerul Agriculturii tot la Înalta Curte, în paralel cu această procedură “specială” și nu avem încă o dată stabilită pentru judecare”, arată asociația Eco Ruralis
„Există alternative și este timpul tranziției”, spun asociațiile
Conform Eco Ruralis, decizia vine în contextul în care un sondaj realizat de CURS în aprilie 2025 arăta că 89% dintre români nu doresc alimente produse cu pesticide, iar aceeași proporție se opune folosirii de pesticide interzise în Uniunea Europeană.
„Este important să înțelegem că această interdicție nu reprezintă un capăt de drum, ci o oportunitate pentru agricultura românească. Există mijloace legale pe piață pentru combaterea dăunătorilor (ex. Tanymecus dilaticollis sau Agriotes spp.), care s-au dovedit eficiente și durabile în alte state membre. Acestea trebuie numai înțelese, promovate și adoptate de fermele mari, așa cum se întâmplă în tot restul EU.
Fermierii mari încă au posibilitatea să se reorienteze către semințe netratate sau culturi mai puțin vulnerabile la dăunători, iar statul trebuie să joace un rol activ în sprijinirea tranziției prin informare, subvenții și cercetare publică. Nu este vorba despre abandon, ci despre responsabilitate colectivă pentru un sistem alimentar sigur, calitativ, legal și sustenabil.
Cetățenii și justiția transmit un mesaj clar: securitatea alimentară, sănătatea și biodiversitatea sunt priorități, nu monede de schimb politic. Partidele politice trebuie să răspundă acestor așteptări. Vocea cetățenilor trebuie să conteze, mai ales când justiția confirmă ceea ce oamenii spun răspicat: România nu vrea pesticide periculoase, interzise în Uniunea Europeană”, spun cele două asociații într-un comunicat din 30 aprilie.
(Citește și: ”Comisarul UE pentru agricultură: „Planul pentru reducerea utilizării pesticidelor a ieșit din discuție”. Planurile Comisiei au scos fermierii în stradă”)
***
Urmărește-ne pe Google News
