Negocierile de pace de la Berlin dintre delegația americană și cea ucraineană s-au încheiat, luni după-amiază, fără ca părțile să ajungă la un acord în privința cedării Donbasului.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski urmea să se întâlnească, în cursul serii, cu mai mulți lideri europeni – între care președintele francez Emmanuel Macron, premierul britanic Keir Starmer și cancelarul german Friedric Merz – și cu secretarul general al NATO, Mark Rutte.
Negociatorii americani Steve Witkoff și Jared Kushner doresc în continuare ca Ucraina să cedeze controlul asupra regiunilor estice Donețk și Luhansk, ca o condiție pentru negocierile de pace cu Rusia, a declarat luni pentru AFP un oficial informat cu privire la discuții.
„Este oarecum surprinzător că americanii adoptă poziția rușilor în această chestiune”, a adăugat oficialul.
Washingtonul se poziționează ca mediator între Kiev și Moscova, care a lansat invazia din Ucraina la începutul anului 2022, cel mai grav conflict armat din Europa de după Al Doilea Război Mondial, soldat cu sute de mii de morți și răniți.
Bazinul industrial ucrainean Donbas este format din regiunea Lugansk, aflată aproape în întregime sub controlul Moscovei, și regiunea Donețk, din care aproape 20% este controlat de armata ucraineană.
Conform unui sondaj publicat luni, 75% dintre ucraineni se opun abandonării acestui teritoriu. Dincolo de considerațiile teritoriale, aceasta este secțiunea cea mai puternic apărată a frontului, alcătuită dintr-un inel de orașe fortificate și sute de kilometri de tranșee și câmpuri minate.
Consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov a declarat într-un interviu televizat acordat jurnalistului Kremlinului Pavel Zarubin, pe 14 decembrie, că Moscova și-a exprimat poziția „foarte clar” și că va avea „obiecții puternice” dacă Ucraina și Europa vor aduce modificări planului de pace propus inițial de SUA.
Ușakov a mai declarat că Rusia nu va accepta prevederi legate de diverse „probleme teritoriale”, inclusiv orice discuții privind o zonă „tampon” demilitarizată în Donbas.
Putin transmite că nu vrea un „armistițiu artificial”
„Președintele Putin este deschis păcii, păcii adevărate, deciziilor serioase, iar ceea ce respinge total sunt stratagemele de a câștiga timp și de a crea armistiții artificiale”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președinției ruse, în conferința sa de presă telefonică zilnică.
Totodată, el a refuzat să facă speculații dacă va fi posibil să se ajungă la un acord privind planul de pace al SUA înainte de sfârșitul acestui an, așa cum, potrivit presei, cere președintele american Donald Trump.
În ceea ce privește refuzul Rusiei de a permite Ucrainei să adere la NATO, Peskov a subliniat că „este una dintre pietrele de temelie” ale procesului, care necesită „o discuție specială”.
Amenințări de la banca centrală a Rusiei
Banca centrală a Rusiei a declarat că solicită despăgubiri în valoare de 230 de miliarde de dolari (170 de miliarde de lire sterline) de la Euroclear, în contextul în care Kremlinul a lansat un avertisment împotriva utilizării activelor înghețate ale Rusiei pentru a ajuta Ucraina.
Liderii UE vor decide la sfârșitul acestei săptămâni dacă vor utiliza 210 miliarde de euro din activele înghețate ale Rusiei pentru a acorda Ucrainei un împrumut destinat finanțării apărării și menținerii economiei pe linia de plutire.
Cea mai mare parte a activelor, 185 de miliarde de euro (162 de miliarde de lire sterline), sunt deținute la depozitarul central de valori mobiliare Euroclear din Bruxelles, care păstrează cea mai mare parte a banilor imobilizați ai Kremlinului.
(Citește și: „Negocieri pentru pace în Ucraina – Președintele Zelenski anunță condițiile în care Kievul ar fi dispus să renunțe la intrarea în NATO”)
***
Urmărește-ne pe Google News
