Negocierile SUA – UE merg greu și din cauza taxelor pe care statele europene și le pun între ele. ”Barierele netarifare” și suprareglementarea din UE costă un trilion de euro pe an

Negocierile pentru încheierea unui acord comercial SUA – UE ar fi trebuit să încheie rapid. Cu toate acestea, negocierile au trenat și avansează greoi deoarece UE este blocată la barierele netarifare (adică taxele pe care și le pun între ele statele UE) și nu poate să abordeze nici limitările impuse importurilor de produse agricole și de automobile la nivelul dorit de SUA.

Iar majoritatea cererilor SUA sunt legate de reglementările excesive și barierele interne din UE, așa cum este specificat și în raportul lui Mario Draghi, fostul șef al Băncii Centrale Europene.

Conform estimărilor Eurochambres, suprareglementarea costă UE peste un trilion de euro pe an.
Draghi a scris într-un articol publicat în Financial Times „Uitați de SUA – Europa a reușit să își impună singură tarife”, citând datele FMI care arată că barierele interne, suprareglementarea și impozitele cresc prețurile în sectorul serviciilor din UE cu 110% și în cel al industriei prelucrătoare cu 45%.

Negocieri accelerate

Însă UE insistă asupra unei înțelegeri care include adoptarea de tarife zero pentru bunurile industriale și achiziția de UE a unor cantități mai mari de soia boabe și gaze naturale lichefiate (GNL). Un oficial european a declarat pentru Reuters că UE ar putea cumpăra și mai multă carne de vită fără hormoni, așa cum a făcut Marea Britanie într-un acord comercial încheiat cu SUA la începutul acestei luni.

Comisia Europeană a declarat luni că va pleda cu putere pentru oferta sa de tarife „zero la zero”, inclusiv într-o convorbire telefonică planificată a avea loc între comisarul european pentru comerț, Maros Sefcovic, și secretarul american pentru comerț, Howard Lutnick.

„Credem că acesta este un punct de plecare foarte corect pentru o negociere bună, care ar putea duce la beneficii de ambele părți ale Atlanticului”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei.

UE vede, de asemenea, o posibilă cooperare în chestiuni precum supracapacitatea de producție a oțelului, ambele părți dând vina pe China, și tehnologiile digitale, cum ar fi inteligența artificială.

SUA subliniază barierele netarifare

La rândul ei, UE dorește eliminarea tarifelor vamale de 25% pentru oțel și automobile și ca Donald Trump la tarifele „reciproce”, care au fost stabilite provizoriu la 20% pentru importurile din UE, dar care au fost reduse la 10% până în iulie ca să permită desfășurarea negocierilor.

SUA însă insistă cu discutarea barierelor netarifare pe care dorește să le abordeze, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, standardele UE privind siguranța alimentară și taxele naționale pentru serviciile digitale.

Bruxelles-ul consideră că administrația Trump cere concesii mult dincolo de ceea ce UE este dispusă și chiar capabilă să ofere.

Taxele, de exemplu, sunt de competența fiecărui stat membru al UE, astfel încât Comisia nu le poate elimina pru și simplu în cadrul negocierilor.

UE nu vrea să discute barierele netarifare

Poziția UE a fost exprimată de Bernd Lange, președintele comisiei pentru comerț a Parlamentului European, care conduce un grup de parlamentari la Washington săptămâna aceasta, a declarat că SUA au văzut bariere comerciale acolo unde nu există.

„Este vorba despre standardele noastre, reglementările noastre privind substanțele chimice și reglementările noastre pentru tehnologia digitală”, a spus el. „Acestea nu sunt bariere netarifare. Acest lucru nu se află pe masa negocierilor.”

Ori tocmai pe acestea vor să le discute SUA pentru că le consideră bariere netarifare pentru că împiedică ca bunurile europene să ajungă în UE.

Prin politica tarifară Administrația Trump dorește ca producția – în special pentru produse precum oțel, mașini, telefoane mobile și cipuri – să se întoarcă în Statele Unite.

UE a pregătit represalii

Deși UE a declarat că prioritatea sa este găsirea unei soluții negociate cu SUA, se pregătește și să ia măsuri de represalii, dacă este necesar.

UE a aprobat tarife majorate pentru bunuri americane în valoare de 21 de miliarde de euro, ca răspuns la taxele pe metale impuse de Trump, tarife care pot fi implementate rapid. Acestea vizează statele americane sensibile din punct de vedere politic și includ produse precum soia din Louisiana, statul președintelui Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, precum și produse agricole, carne de pasăre și motociclete.

Comisia pregătește, de asemenea, o listă suplimentară de tarife pentru produse americane în valoare de 95 de miliarde de euro. Aceste măsuri, care sunt un răspuns la taxele „reciproce” și taxele pe automobile impuse de Trump, ar viza bunuri industriale, inclusiv aeronave Boeing, mașini fabricate în SUA și wisky.

Ministrul german al Economiei, Katherina Reiche, a declarat că UE și SUA trebuie „să se calmeze” înainte de discuții.

„Trebuie să găsim un teren comun. Acesta trebuie să fie obiectivul”, a declarat Reiche luni, la un eveniment Handelsblatt din Heilbronn. În același timp, SUA trebuie să înțeleagă că tarifele le afectează și pe ele, a spus ea. „Mai sunt șase săptămâni pentru a găsi o soluție”, a spus Reiche.

Europa nu are atuuri bune

Din păcate, Uniunea Europeană nu are suficiente gloanțe în negocierile cu SUA. Excedentul său comercial este atât de mare, iar barierele în calea importurilor din SUA sunt deja ridicate, încât riposta va fi relativ slabă.

Excedentul comercial al Uniunii Europene, s-a ridicat în 2024 la 150 miliarde euro și a crescut cu 244% în martie, comparativ cu aceeași lună din 2024 și nu este generat totuși pe baze chiar echitabile.

În multe sectoare, costurile de producție și cu energia în UE sunt cu până la 50%, respectiv 100% mai mari decât cele din Statelor Unite, însă exporturile Uniunii Europene le depășesc cu mult pe cele ale SUA. O proporție semnificativă din excedentul comercial al Uniunii Europene provine din utilizarea barierelor în calea importurilor și din beneficiile piețelor deschise de care beneficiază produsele europene. Negociatorii ar trebui să pună în practică recomandările din raportul Draghi și ar crește competitivitatea întreprinderilor, atât europene cât și din afara uniunii.

Ce spune Mario Draghi

Mario Draghi evidențiază în articolul din Financial Times două cauze care au adus Europa într-o situație dificilă:

• incapacitatea pe termen lung a UE de a aborda constrângerile legate de aprovizionare, în special barierele interne și obstacolele de reglementări excesive, care sunt mai dăunătoare expansiunii economicen decât orice tarife pe care Donald Trump le-ar impune;

• A doua cauză care dăunează UE este lipsa de reacție la persistența unei cereri slabe, care exacerbează toate problemele cauzare de limitările din aprovizionare.

Ambele deficiențe provin în mare parte din interiorul Europei, ceea ce le face ușor de modificat prin eforturi continue de eliminare a restricțiilor de aprovizionare și de redirecționare a cererii către piața internă.

Draghi solicită o politică fiscală mai vizionară, sub forma unor investiții productive mai mari, subliniind că această cale necesită o schimbare fundamentală a mentalității. Până acum, Europa s-a concentrat fie pe obiective individuale, fie pe cele naționale, fără a lua în considerare costul lor colectiv.

Fostul șef al BCE a menționat de asemenea că UE a elaborat reglementări care au frânat, ceea ce el numește ca fiind partea cea mai inovatoare a serviciilor, cea digitală, a companiilor tehnologice europene și astfel a împiedicat economia să își crească productivitatea”.

Draghi a dat ca exemplu costurile conformării cu GDPR, subliniind că se estimează că acestea au redus profiturile micilor firme tehnologice europene cu până la 12%.

„Luate împreună, Europa a majorat efectiv tarifele în interiorul granițelor sale și a sporit reglementarea într-un sector care reprezintă aproximativ 70% din PIB-ul UE”, a spus el.

Cititi si: Mario Draghi: „Uitați de SUA – Europa și-a pus singură tarife vamale”

***