Autoritățile locale din România, respectiv primăriile și consiliile județene, au în derulare programe de investiții în valoare totală de 240 de miliarde de lei, a anunțat ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, făcând referire la o analiză realizată de ministerul Dezvoltării.
„Domnul Czeke Attila (ministrul Dezvoltării, n.r.) a făcut un bilanț al investițiilor în autoritățile publice locale, primării și consilii județene. Suma este uriașă. Nu cred că România a avut vreodată o asemenea amploare a investițiilor în infrastructura rurală, teritorială, județeană”, a anunțat ministrul Finanțelor.
El a precizat că analiza a inclus toate tipurile de finanțări – naționale și europene (fonduri nerambursabile, împrumuturi).
„Vorbim de peste 240 de miliarde de lei programe cu finanțare europeană, cu finanțare locală, cu finanțare din BEI, BERD, din împrumuturi de la bănci, deci vorbim per ansamblu de o nevoie de finanțare de 240 de miliarde pentru următorii ani, în funcție de fiecare proiect, această nevoie de finanțare se întinde pe o perioadă de unu-șase ani că sunt și programe mai lungi și proiecte mai scurte. Important este că avem un buget național bazat pe investiții și avem și bugetele locale care atrag foarte multe fonduri și foarte multe investiții”, a precizat Tánczos Barna.
Restanțe de aproape 7 mld. la programele locale la începutul anului
Ministrul Dezvoltării Czeke Attila a anunțat la începutul săptămânii că a ajuns la zi cu plata facturilor restante aferente celor două programe de finanțare locală, „Anghel Saligny” și PNDL. Ca urmare a fost redeschisă platforma pentru noi cereri.
„Toate facturile restante din 2024 sunt astăzi plătite. Valoarea totală a lor este de 6,7 miliarde de lei”, a precizat ministrul.
Guvernul a bugetat investiții de 7,8% din PIB pentru 2025/ Execuție slabă în primele două luni
Bugetul pe 2025 prevede investiții de 149,6 miliarde de lei, echivalentul a 7,8% din PIB – 92,8 miliarde de lei din fonduri europene inclusiv PNRR (față de 59 mld. lei execuția din 2024) și 56,9 miliarde de lei fonduri naționale (în scădere de la 59,8 mld. în 2024).
Conform execuției bugetare aferente lunii februarie, lucrurile nu au stat prea bine în primele două luni ale anului.
Cheltuielile totale pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 13 mld. lei, cu 23,98% mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 17,1 mld. lei.
Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 5,89 mld. lei, în scădere cu 35,2% față de aceeași perioadă a anului 2024. Cheltuielile de capital ale statului (investițiile finanțate exclusiv de la buget) au fost de 6,4 mld. lei, în scădere cu 45,8% față de anul precedent.
Creșterea economică a României depinde tot mai mult de investiții, pe măsură ce motorul consumului încetinește
Pentru 2025, dar și pe termen mediu, creșterea economică pare să depindă cu precădere de evoluția investițiilor, în contextul unei plafonări a consumului intern și extern, potrivit celei mai recente prognoze a CNSP, care are în vedere un avans foarte optimist, de 2,5% din PIB în acest an.
CNSP are în vedere o dinamizare a activității investiționale pe viitor, în condițiile în care resursele disponibile atât prin Mecanismul de redresare și reziliență și Cadrul financiar multianual 2021-2027, cât și cele guvernamentale vor fi transpuse în proiecte majore de infrastructură cu efect multiplicator în economie pe termen mediu și lung, susțin specialiștii CNSP.
„Astfel, formarea brută de capital fix, cu un ritm mediu anul de 5% și o rată de investiție care va ajunge la 28,7% în anul 2028, va reprezenta principalul factor al creșterii economice. Consumul privat va avansa cu un ritm mediu anual similar celui al produsului intern brut (2,7%)”, se arată într-o analiză CNSP.
(Citește și: ”Raport: Lista de probleme care amână sau blochează investițiile din Europa Centrală și de Est – Specificul României”)
***
Urmărește-ne pe Google News
